Casa Verde Baterii cu coproprietari: trebuie acordul lor?

Mulți prosumatori care vor să aplice la Casa Verde Baterii 2026 ajung la o întrebare practică destul de devreme: dacă locuința este pe mai mulți proprietari, cine depune dosarul și ce acte suplimentare sunt necesare? Situațiile de coproprietate sunt frecvente în România, fie că este vorba despre soți cu bunuri comune, frați care moștenesc împreună un imobil sau orice altă formă de proprietate partajată. La înscrierea pentru baterii, diferența nu o face numărul de proprietari și nici ce scrie în cartea funciară, ci pe numele cui sunt contractul de prosumator și factura de energie.

Programul Casa Verde Baterii 2026 finanțează adăugarea de baterii de stocare la sisteme fotovoltaice deja instalate și racordate. Potrivit formei consolidate a ghidului, publicată pe 9 septembrie 2026, dosarul tău trebuie să demonstreze că ești prosumator la locul de consum respectiv, nu că ești proprietarul imobilului. Ediția 2024 a programului, cea pentru panouri, cerea în plus dovada dreptului de proprietate, cu o regulă pe care puțini o citeau și care putea descalifica un coproprietar chiar dacă avea toate acordurile în mână. Aceste cerințe nu apar în ghidul pentru baterii.

Răspunsul pe scurt

Pentru sesiunea de baterii 2026, coproprietatea nu mai e, prin ea însăși, un motiv de blocaj la înscriere. Ghidul nu cere extras de carte funciară și nici acordul coproprietarilor ca document la înscriere (art. 18): condițiile de la art. 15 privesc calitatea de prosumator, folosirea energiei, datoriile la buget și dubla finanțare, nu cine deține imobilul. Dacă tu ești prosumatorul la acel loc de consum, poți depune dosarul chiar dacă mai există coproprietari, un partaj pe rol la instanță, o succesiune neterminată sau un drept înscris doar provizoriu în cartea funciară, situații care blocau dosarul în ediția 2024, pentru panouri.

Asta nu înseamnă că acordul celorlalți nu contează. Ca beneficiar îți asumi obligații legate de imobil. Implementarea proiectului include obținerea avizelor și acordurilor prevăzute de lege (art. 24 alin. (1)). Pe durata implementării și a monitorizării permiți verificările AFM, inclusiv vizite pe amplasament, nu afectezi investiția prin modificarea imobilului și nu înstrăinezi imobilul unei persoane juridice sau unei entități care desfășoară activități economice (art. 27 alin. (2)). Drepturile și obligațiile trec la succesori și la cei care dobândesc imobilul (art. 20 alin. (13) și art. 29), iar angajamente de același fel declari și în cererea de finanțare (anexa nr. 3): accesul reprezentanților AFM, nemodificarea imobilului până la finalul monitorizării și informarea eventualilor dobânditori. Cine nu are un drept asupra imobilului sau acordul celorlalți coproprietari riscă să nu poată respecta aceste obligații. De aceea recomandăm un acord scris al coproprietarilor, ca măsură de prudență, nu ca act cerut la înscriere.

Ghidul lămurește și cazul care încurcă cel mai des familiile: contractul de prosumator trebuie să fie încheiat pe numele solicitantului, iar factura de energie trebuie emisă tot pe numele lui (art. 18 alin. (1) lit. f) și h)). Dacă vrei să depui tu, dar contractul e pe numele altui coproprietar, fie depune titularul contractului, fie contractul trece pe numele tău înainte de înscriere.

Tot ce urmează despre extrasul de carte funciară, literele de eligibilitate și acordul coproprietarilor descrie ediția 2024, pentru panouri. Rămâne util ca reper juridic și pentru situații conexe, dar nu ca listă de documente pentru dosarul de baterii din 2026.

Ce spunea ghidul din 2024 despre coproprietari

Pe 11 septembrie 2026 a fost anunțată semnarea ordinului care aprobă ghidul pentru Casa Verde Baterii, iar ordinul ministrului mediului nr. 1.904/2026 a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 775 din 14 septembrie 2026. Potrivit Ministerului Mediului, forma publicată păstrează modificările din forma consolidată apărută pe 9 septembrie, după consultarea publică desfășurată între 18 august și 1 septembrie 2026; articolele citate aici sunt din forma consolidată. Ghidul pentru baterii nu pune o condiție de eligibilitate legată de coproprietari: cuvântul apare doar în clauza despre datele personale din modelul de contract dintre AFM și instalator. Ca reper istoric rămâne ghidul ediției 2024 pentru panouri, aprobat prin Ordinul AFM 2.045/2024. Criteriile de eligibilitate pentru solicitantul persoană fizică sunt la articolul 16, iar patru fragmente de acolo decideau soarta unui dosar cu coproprietari. Le cităm ca referință, nu ca regulă în vigoare pentru 2026.

Litera d) leagă calitatea de proprietar strict de un singur document:

„este proprietar al imobilului-construcție pe care se amplasează sistemul de panouri fotovoltaice, astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară; în cazul în care sistemul de panouri fotovoltaice care deservește construcția se amplasează pe teren, este proprietar/deține un drept de folosință și asupra imobilului-teren, astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară; nu este eligibil solicitantul al cărui drept de proprietate asupra imobilului-construcție și/sau teren este înscris provizoriu în cartea funciară”

Reține ultima parte, pentru că ea taie o categorie întreagă de coproprietari: înscrierea provizorie în cartea funciară nu era suficientă. Apare des la moșteniri intabulate în grabă și la dobândiri care nu erau încă definitive la momentul înscrierii.

Litera e) punctul (iii) adaugă condiția de liniște juridică:

„nu face obiectul unui litigiu în curs de soluționare la instanțele judecătorești, vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun sau al unei proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică, potrivit extrasului de carte funciară”

Un partaj pornit la instanță, exact soluția pe care o aleg coproprietarii care nu se înțeleg, intra în categoria asta din momentul în care litigiul era notat în cartea funciară.

Litera h) e cea care surprinde cel mai mult, pentru că mută regula de pe persoană pe imobil:

„nu sunt eligibili coproprietarii/devălmașii care au mai beneficiat sau urmează a beneficia de finanțare, în baza unei cereri/solicitări aprobate de AFM, pentru achiziția de sisteme de panouri fotovoltaice, în cadrul programelor derulate de AFM, pentru un imobil înscris în aceeași carte funciară. Prin excepție, în cazul solicitanților ale căror cereri au fost aprobate, dar nu au beneficiat de finanțare întrucât a intervenit o cauză de transmitere a proprietății imobilului, anterior aprobării de către AFM, succesorii/terții dobânditori ai imobilului sunt eligibili.”

Textul folosește exact cele două cuvinte care contează, coproprietari și devălmași, și numără finanțarea o dată per carte funciară, nu o dată per persoană. Formula „urmează a beneficia” acoperă și situația în care doi coproprietari depun în aceeași sesiune: aprobarea unuia îl scoate pe celălalt. Pentru sesiunea de stocare din 2026, o regulă construită la fel s-ar referi la finanțarea bateriilor, nu a panourilor. Forma consolidată a ghidului pentru baterii nu o preia însă: nu cere extras de carte funciară și nu are un acord al coproprietarilor între documentele dosarului. Nu presupune că prin faptul că ai luat panourile printr-o ediție anterioară Casa Verde ești automat exclus de la stocare: programul de baterii este gândit pentru prosumatori existenți, iar mulți dintre ei au ajuns prosumatori exact prin ediții anterioare ale programului.

Litera f) exclude o categorie de imobile, indiferent de acorduri:

„nu este eligibil, dar fără a se limita la acest exemplu, imobilul cu proprietăți comune și proprietăți individuale, sub formă de bloc/condominiu, cu mai mult de două unități individuale cu destinație de locuință”

Dacă imobilul tău e un apartament la bloc, coproprietatea din cartea funciară e o problemă diferită de cea din acest articol, iar regulile specifice sunt în articolul despre Casa Verde Baterii la bloc sau asociație.

Un detaliu care circulă greșit: printre criteriile de eligibilitate din articolul 16 al ediției 2024 nu exista un formular obligatoriu de acord al coproprietarilor. Nevoia acordului venea din altă parte, din regimul juridic al bunului comun și din declarațiile pe care le semnai în aplicație. Ghidul pentru baterii nu cere un acord scris al coproprietarilor între documentele dosarului, dar asta nu schimbă regimul juridic al bunului comun: montajul pe un imobil în coproprietate rămâne o decizie care se ia împreună, iar obligațiile asumate față de AFM privesc imobilul (art. 27 alin. (2)).

Ce verifica AFM la panouri, în 2024

La evaluarea documentară din ediția 2024, AFM nu trimitea pe nimeni la fața locului și nu întreba vecinii cine stăpânește casa. Compara acte, iar actul central era extrasul de carte funciară pentru informare, cu valabilitate de 60 de zile la momentul depunerii, conform articolului 13 din Ordinul AFM 2.045/2024.

Comparațiile care se făceau efectiv erau patru:

Numele și CNP-ul din partea a doua a cărții funciare, față de datele solicitantului. Dacă nu apăreai deloc acolo, nu erai proprietar în sensul ghidului, oricât de clară ar fi fost situația în familie. Dacă apăreai, dar cu mențiunea de înscriere provizorie, litera d) te scotea.

Numărul de proprietari și cotele, față de dosarul depus. Coproprietatea era vizibilă în extras, deci evaluatorul vedea imediat că mai există nume în afara solicitantului. Faptul că erau mai mulți proprietari nu era în sine motiv de respingere, un coproprietar putea depune, dar absența oricărei dovezi de acord pe un imobil cu evident mai mulți titulari era exact tipul de neconcordanță care genera o solicitare de clarificări sau o respingere.

Partea a treia a cărții funciare, pentru sarcini și notări. Aici apar ipotecile, dreptul de folosință dat unei firme și notarea litigiilor. Textul de la litera e) punctul (iii) spune explicit „potrivit extrasului de carte funciară”, deci criteriul litigiului se verifica pe ce era notat, nu pe ce știa evaluatorul din alte surse.

Cartea funciară, față de baza de beneficiari AFM. Litera h) e scrisă pe carte funciară, deci verificarea se făcea pe imobil. Un dosar impecabil putea cădea pentru ceva ce făcuse un frate cu doi ani în urmă, pe același număr de carte funciară.

La toate acestea se adăuga declarația pe propria răspundere din aplicație, dată sub sancțiunea falsului în declarații. Nu e o formalitate: e infracțiune, nu abatere administrativă.

Pentru baterii, verificarea arată altfel. AFM analizează documentele de la art. 18 și poate cere clarificări o singură dată, iar răspunsul se încarcă în aplicație în cel mult 5 zile (art. 20 alin. (2)-(4)). Niciunul dintre aceste documente nu privește cartea funciară.

Cine poate fi solicitant

Solicitantul este persoana fizică care încarcă dosarul de înscriere în aplicație (art. 7). Condițiile sunt cele patru de la art. 15 alin. (1), îndeplinite cumulativ la momentul înscrierii:

• are calitatea de prosumator;
• nu folosește energia electrică de la locul de consum deservit de baterie pentru activități economice sau profesionale, iar dacă la locul de implementare se desfășoară astfel de activități, consumul lor e contorizat separat de consumul casnic;
• nu are obligații restante la bugetul de stat și la bugetul local al domiciliului și, după caz, al localității unde se implementează proiectul;
• nu a beneficiat și nu beneficiază de altă finanțare publică pentru aceleași cheltuieli eligibile.

Niciuna nu privește proprietatea imobilului. Două dintre documentele de la art. 18 alin. (1) trebuie însă să fie pe numele solicitantului: contractul de prosumator (lit. f)) și factura de energie electrică (lit. h)). La un imobil în coproprietate, asta decide cine poate depune: titularul contractului de prosumator, indiferent de cota lui din imobil. Un solicitant se poate înscrie o singură dată pe sesiune, pentru un singur sistem de stocare (art. 17 alin. (2)). Verificarea eligibilității tale specifice este un prim pas recomandat: articolul despre verificarea eligibilității Casa Verde Baterii detaliază criteriile.

Subvenția nu intră în contul solicitantului, deci nici în privința banilor nu există ceva de aprobat de coproprietari. AFM nu încheie contract de finanțare cu persoana fizică (art. 20 alin. (11)) și plătește suma aprobată instalatorului validat, pe baza cererii de decontare (art. 26 alin. (4)). Beneficiarul plătește instalatorului contribuția proprie.

Ghidul nu prevede o declarație de acord a coproprietarilor printre documentele de înscriere, deci pentru dosar nu îți trebuie o autentificare notarială. Obligațiile pe care ți le asumi ca beneficiar privesc însă imobilul: permiți vizitele AFM pe amplasament, nu afectezi investiția prin modificarea imobilului pe durata implementării și a monitorizării și informezi eventualii dobânditori (art. 27 alin. (2)). De aceea recomandăm un acord scris al celorlalți coproprietari, ca măsură de prudență, nu ca act cerut la înscriere.

Există și un argument de drept civil, dincolo de ce cere AFM. Montarea unei baterii pe un imobil deținut în comun e o lucrare la bunul altcuiva, în parte. Codul civil, la articolul 641, cere pentru actele de dispoziție asupra bunului comun, ca și pentru cele care urmăresc exclusiv înfrumusețarea lui, acordul tuturor coproprietarilor, iar actele făcute fără acest acord sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimțit. Cu alte cuvinte, un coproprietar nemulțumit are pârghii și după instalare, indiferent ce a acceptat AFM.

Coproprietate în devălmășie fără cote vs. coproprietate pe cote-părți

Distincția de mai jos decidea, la panouri, în ediția 2024, câte semnături îți trebuiau și cât de mare era riscul de la litera h). Pentru dosarul de baterii, ghidul nu cere semnăturile coproprietarilor la înscriere, deci o citești ca reper juridic, nu ca listă de acte.

Aici se despart cazurile reale, și tocmai distincția asta lipsește din majoritatea materialelor despre subiect. Ghidul din 2024 o recunoaște explicit, la litera h), unde numește separat „coproprietarii/devălmașii”.

Coproprietatea în devălmășie e situația soților căsătoriți sub regimul comunității legale de bunuri, cel implicit dacă nu ați semnat o convenție matrimonială. Particularitatea juridică e că niciunul dintre soți nu are o cotă determinată din drept: bunul e comun în întregul lui. În cartea funciară asta se vede în partea a doua, la relațiile dintre proprietari, unde apar ambii soți fără fracții alocate sau apare mențiunea de bun comun. Se întâmplă des și ca extrasul să arate un singur nume, deși imobilul a fost cumpărat în timpul căsătoriei și e bun comun: pentru AFM, care citea extrasul în 2024, erai proprietar unic, dar juridic celălalt soț are drepturi asupra imobilului. Consecințele practice în 2024: o singură semnătură de obținut, de la o persoană pe care o găsești, iar riscul de la litera h) era mic, pentru că e improbabil să nu știi că soțul sau soția a luat o finanțare AFM.

Coproprietatea pe cote-părți apare la moștenire, la cumpărarea împreună de către persoane necăsătorite și după lichidarea regimului matrimonial. Aici fiecare coproprietar are o fracție determinată, care se vede scrisă în cartea funciară: 1/2, 1/3, 2/6 și așa mai departe. În ediția 2024, consecințele erau complet diferite. Numărul semnăturilor egala numărul coproprietarilor care nu depuneau dosarul. Coproprietarii se pot multiplica fără știrea ta, dacă unul dintre ei a murit și moștenitorii lui au intrat în locul lui, astfel încât ajungeai să ai nevoie de acordul unor rude pe care nu le-ai văzut niciodată. Regula de la litera h) devenea un risc real, pentru că nu ai cum să știi singur ce a depus la AFM un coproprietar cu care nu vorbești. Iar dacă unul dintre voi pornea un partaj la instanță ca să ieșiți din indiviziune, notarea litigiului în cartea funciară activa criteriul de la litera e) punctul (iii) și bloca dosarul până la finalizare.

Există și o variantă intermediară care încurcă lumea: soți care au ieșit din devălmășie printr-un partaj în timpul căsătoriei sau la divorț. Din acel moment nu mai sunt devălmași, ci coproprietari pe cote-părți, cu tot regimul mai strict care vine la pachet, chiar dacă locuiesc în continuare împreună.

La înscrierea pentru baterii nu încarci semnătura soțului sau a soției care nu depune și nici o procură notarială de la cel plecat din țară, pentru că ghidul nu cere acordul coproprietarilor ca document. Un acord scris rămâne însă recomandabil, din cauza obligațiilor legate de imobil descrise la începutul articolului.

Unde apare discrepanța

Coproprietatea e ținută în evidențe diferite, care nu comunică între ele. Cine nu compară registrele descoperă neconcordanța în săptămâna depunerii, când nu mai poate face nimic.

OCPI și cartea funciară, prin ANCPI, țin dreptul de proprietate: cine sunt proprietarii, în ce formă, cu ce cote, ce sarcini și ce litigii sunt notate. La panouri, în 2024, acesta era singurul registru pe care se uita AFM. Pentru baterii, ghidul nu îl cere.

Notariatul ține actele care schimbă proprietatea: certificatul de moștenitor, actul de partaj, convenția matrimonială, care se înscrie în registrul notarial al regimurilor matrimoniale. Un act notarial produce efecte între părți din ziua semnării, dar cartea funciară nu se actualizează singură. Certificatul de moștenitor pe numele tău și cartea funciară pe numele bunicului pot coexista ani de zile, iar la panouri AFM vedea doar a doua situație.

Primăria ține rolul fiscal, adică cine plătește impozitul pe clădire. Rolul fiscal se schimbă mai ușor și mai repede decât cartea funciară, așa că e frecvent ca impozitul să fie pe numele moștenitorului care locuiește în casă, în timp ce proprietarul din carte funciară e altcineva. Certificatul fiscal de la primărie confirmă că nu ai datorii, nu că ești proprietar.

Operatorul de distribuție și furnizorul țin locul de consum și contractul de prosumator. Aici apare cea mai frecventă discrepanță din dosarele de stocare: imobilul e pe ambii soți, dar contractul de prosumator e exclusiv pe unul dintre ei, iar celălalt vrea să depună. Operatorul de distribuție nu verifică cartea funciară la încheierea contractului, ci situația racordului, deci cele două evidențe pot diverge fără ca nimeni să observe.

Ghidul cere ca solicitantul să aibă calitatea de prosumator (art. 15) și ca contractul de prosumator să fie încheiat pe numele lui (art. 18 alin. (1) lit. f)). Dacă contractul de prosumator este pe un alt coproprietar, depune titularul contractului. Dacă altcineva vrea să depună, contractul trebuie să fie pe numele lui la data înscrierii (art. 17 alin. (6)), deci schimbarea se face din timp. Ce documente atestă statutul de prosumator, în detaliu, e explicat în articolul despre documentele de prosumator pentru Casa Verde Baterii.

Ce acte adaugi la dosar pentru coproprietate

Față de dosarul standard al unui prosumator cu proprietate exclusivă, un solicitant coproprietar nu adaugă nimic.

Ghidul pentru baterii nu cere extras de carte funciară și nu cere un acord scris al coproprietarilor între documentele dosarului. Documentele cerute, potrivit articolului 18, sunt cererea de finanțare, actul de identitate, certificatul fiscal de la ANAF, certificatul fiscal de la primăria de domiciliu și, dacă proiectul se implementează la altă adresă, și de la primăria acelei localități, contractul de prosumator, certificatul de racordare și factura de energie. Un acord scris al celorlalți coproprietari rămâne recomandat, ca măsură de prudență, dar nu face parte din dosarul de înscriere și nu presupune costuri notariale.

Documentele de prosumator sunt aceleași pentru orice solicitant: contractul de prosumator, certificatul de racordare și o factură de energie de cel mult 6 luni. Lista completă, document cu document, e în articolul despre dosarul Casa Verde 2026.

Un detaliu de calendar pe care mulți îl încurcă: documentele cu valabilitate limitată sunt certificatele fiscale, care trebuie să fie în termen de valabilitate la data înscrierii în aplicație, iar factura de energie trebuie să aibă cel mult 6 luni la data depunerii cererii (art. 18 alin. (1) lit. c)-e) și h)). Termenul se numără înapoi de la ziua înscrierii, nu înainte de la ziua în care te apuci de dosar.

Cum eviți respingerea dosarului din cauza coproprietății

Pentru sesiunea de baterii din 2026, niciunul dintre motivele de respingere valabile în ediția 2024 pe panouri nu se mai aplică la fel, pentru că ghidul pentru baterii nu cere extrasul de carte funciară și nici acordul coproprietarilor ca document la înscriere. Rămân relevante condițiile de la art. 15: să fii chiar tu prosumatorul la acel loc de consum, să nu folosești energia pentru activități economice necontorizate separat, să nu ai datorii la bugetul de stat sau local și să nu ceri finanțare dublă.

Pentru dosarul de baterii nu mai ai nevoie de extrasul de carte funciară, deci acest pas dispare din pregătire; primul lucru de verificat este, de fapt, dacă ești tu titularul contractului de prosumator și dacă factura de energie e pe numele tău. Dacă pe ele e alt nume, fie depune titularul, fie actele trec pe numele tău înainte de înscriere. Restul greșelilor tipice de depunere, cele care nu au legătură cu proprietatea, sunt strânse în articolul despre greșelile de depunere la Casa Verde Baterii.

Ce faci practic, în fiecare caz

Cazul 1: soți, bun comun, ambii în cartea funciară sau bun dobândit în timpul căsătoriei. Stabiliți care dintre voi depune, de preferință titularul contractului de prosumator. Ghidul pentru baterii nu cere nici extras de carte funciară, nici declarație notarială de acord, deci acest caz se rezolvă printr-o înțelegere între voi doi, pusă de preferință în scris.

Cazul 2: coproprietari pe cote-părți, toți intabulați, fără litigii. Coproprietatea pe cote-părți rămâne o discuție de familie utilă, dar pentru dosarul de baterii din 2026 nu mai depui extras de carte funciară sau declarații autentificate și nu mai treci prin verificarea literei h), pentru că regula aceea, legată strict de ediția 2024, nu a fost preluată în ghidul pentru baterii. Un acord scris al celorlalți coproprietari rămâne recomandat, pentru obligațiile legate de imobil.

Cazul 3: succesiunea nu e finalizată, unii coproprietari nu sunt intabulați. Pentru dosarul de baterii, succesiunea nefinalizată nu te oprește prin ea însăși, pentru că ghidul nu cere extras de carte funciară. Te pot opri actele de prosumator: contractul de prosumator și factura de energie, de cel mult 6 luni, trebuie să fie pe numele celui care depune (art. 18 alin. (1) lit. f) și h)). Dacă sunt încă pe numele celui decedat, schimbarea titularului se face înainte de înscriere, iar prima factură pe numele nou poate întârzia. Pașii și duratele succesiunii sunt în articolul despre imobilul moștenit și succesiunea la Casa Verde Baterii, iar dacă imobilul nu are deloc carte funciară, situația e descrisă în articolul despre prima intabulare.

Cazul 4: dreptul tău e înscris provizoriu. Înscrierea provizorie era un motiv de excludere în ediția 2024, la litera d). La înscrierea pentru baterii nu mai contează, pentru că ghidul nu cere extras de carte funciară. Un drept neclarificat poate însă complica obligațiile legate de imobil de pe durata monitorizării.

Cazul 5: e un partaj pe rol la instanță. Un partaj pe rol la instanță complică relația dintre coproprietari, dar pentru dosarul de baterii din 2026 nu mai blochează depunerea prin verificarea cărții funciare, pentru că această verificare nu există în ghidul pentru baterii. Rămâne totuși nevoie ca cel care depune să fie titularul contractului de prosumator la acel loc de consum. Un partaj poate schimba proprietarul imobilului pe durata monitorizării, iar obligațiile trec la cel care îl dobândește (art. 29), deci merită un acord scris despre montaj cu ceilalți coproprietari.

Cazul 6: un coproprietar a mai luat finanțare AFM pe aceeași carte funciară. În lectura din 2024, ești descalificat, iar acordurile notariale nu schimbă nimic. Merită totuși verificat pentru ce anume s-a acordat finanțarea și dacă e vorba de aceeași carte funciară sau de un imobil dezmembrat ulterior, cu numere cadastrale separate. Pentru ediția 2026 pe baterii, ghidul nu cere nici extras de carte funciară, nici acordul coproprietarilor între documentele dosarului.

Cazul 7: contractul de prosumator e pe alt coproprietar decât cel care vrea să depună. Ghidul cere contractul de prosumator pe numele solicitantului (art. 18 alin. (1) lit. f)), deci depune titularul contractului. Dacă vrei să depui tu, corectezi contractul la furnizor înainte de sesiune, pentru că schimbarea titularului nu se face în ziua depunerii.

De ce rezolvi acum

Calendarul ediției 2024 e cel mai bun argument, și nu are nevoie de dramatizare. Ghidul a fost publicat pe 20 septembrie 2024, iar sesiunea pentru persoane fizice a început pe 27 septembrie. Șapte zile. Bugetul s-a epuizat apoi în secunde, nu în zile: toate cele opt regiuni s-au închis între 65 de secunde, în București-Ilfov, și 128 de secunde, în Nord-Est. Într-o fereastră de șapte zile nu obții un certificat de moștenitor, nu finalizezi un partaj și nu convingi patru moștenitori din trei orașe să ajungă la notar.

Pentru dosarul de baterii, lista de probleme e mai scurtă. Semnăturile coproprietarilor, procura de la cel plecat în străinătate, transformarea unei înscrieri provizorii în definitivă sau stingerea unui partaj nu mai sunt condiții de înscriere, chiar dacă un acord scris al coproprietarilor rămâne o măsură de prudență. Ce poate lua timp e trecerea contractului de prosumator și a facturii de energie pe numele celui care depune, dacă acum sunt pe altcineva, iar asta se rezolvă la furnizor, nu în ziua depunerii.

Ghidul a fost publicat în Monitorul Oficial pe 14 septembrie 2026. AFM urmează să anunțe perioada de înscriere, iar data sesiunii nu e încă stabilită; pașii rămași sunt explicați în articolul despre când începe Casa Verde Baterii. La înscrierea pentru baterii nu mai depui extras de carte funciară și nici acordurile coproprietarilor, deși un acord scris rămâne o măsură de prudență. Documentele cu valabilitate limitată care chiar contează, certificatele fiscale, se comandă cu una sau două săptămâni înainte de depunere, pentru că cel de la primărie e valabil doar 30 de zile. Planul complet de pregătire, pas cu pas, e în articolul despre pregătirea pentru sesiunea de toamnă, iar criteriile generale, dincolo de coproprietate, sunt pe pagina de condiții de eligibilitate.

Pregătirea corectă a dosarului cu coproprietate și depunerea lui în sesiune, cu punctajul calculat pe criteriile din ghid și documentele în formatul cerut, fac parte din serviciul nostru de depunere dosar Casa Verde. Dacă vrei o analiză concretă a situației tale, contactează-ne. Prima discuție de evaluare este gratuită: ne spui câți coproprietari sunteți și pe cine e contractul de prosumator, iar noi îți spunem dacă te încadrezi, ce trebuie rezolvat și în ce ordine.