Casa Verde Baterii cu coproprietari: acordul necesar

Cum aplici la Casa Verde Baterii când imobilul are mai mulți coproprietari. Ce acord trebuie, cazuri soți/frați/familie și cum eviți respingerea dosarului.

Două persoane care semnează un document la o masă cu lumină naturală, context juridic imobiliar

Mulți prosumatori care vor să aplice la Casa Verde Baterii 2026 ajung la o întrebare practică destul de devreme: dacă locuința este pe mai mulți proprietari, cine depune dosarul și ce acte suplimentare sunt necesare? Situațiile de coproprietate sunt frecvente în România, fie că este vorba despre soți cu bunuri comune, frați care moștenesc împreună un imobil sau orice altă formă de proprietate partajată. Dosarul se poate depune și în aceste cazuri, dar nu în toate, iar diferența nu o face numărul de proprietari, ci forma coproprietății și ce scrie exact în cartea funciară. O omisiune aici duce la respingere administrativă, nu la o cerere de completare, mai ales într-un program competitiv unde timpul de evaluare este limitat.

Programul Casa Verde Baterii 2026 finanțează adăugarea de baterii de stocare la sisteme fotovoltaice deja instalate și funcționale. Dosarul tău trebuie să demonstreze că ești prosumator existent la imobilul respectiv și că ai dreptul legal de a efectua modificări la acea proprietate. Când imobilul este în coproprietate, demonstrarea celui de-al doilea aspect necesită acordul explicit al celorlalți proprietari, iar ediția 2024 a programului a mai adăugat o regulă pe care puțini o citesc și care poate descalifica un coproprietar chiar dacă are toate acordurile în mână.

Răspunsul pe scurt

Depinde de forma coproprietății și de ce arată extrasul de carte funciară, nu de câți proprietari sunteți. Dacă figurezi în cartea funciară ca proprietar sau coproprietar cu drept înscris definitiv, imobilul nu e în litigiu și niciun coproprietar de pe aceeași carte funciară nu a mai luat finanțare AFM pentru același tip de investiție, poți depune singur dosarul, cu acordul celorlalți. Dacă dreptul tău e înscris doar provizoriu, dacă între voi există un partaj pe rol la instanță, dacă unii coproprietari nu sunt încă intabulați după o succesiune nefinalizată sau dacă un coproprietar a beneficiat deja de finanțare pe aceeași carte funciară, ai nevoie de un pas în plus înainte de depunere, iar în ultimul caz regula ediției 2024 te descalifica direct.

Diferența practică e mare: în primul scenariu vorbim de o semnătură la notar, care se obține în câteva zile. În ultimele patru vorbim de proceduri la notariat, la OCPI sau la instanță, care se măsoară în luni.

Ce spune exact ghidul despre coproprietari

Ordinul final de finanțare pentru Casa Verde Baterii nu este încă publicat, dar proiectul de ghid este în consultare publică din 18 august 2026, deci există acum un text pe care îl putem cita pentru sesiunea de stocare, chiar dacă nu e încă în vigoare. Singura referință serioasă este ultimul ghid publicat oficial pentru persoane fizice, aprobat prin Ordinul AFM 2.045/2024. Criteriile de eligibilitate pentru solicitantul persoană fizică sunt la articolul 16, iar patru fragmente de acolo decid soarta unui dosar cu coproprietari. Le cităm ca referință, nu ca regulă în vigoare pentru 2026.

Litera d) leagă calitatea de proprietar strict de un singur document:

„este proprietar al imobilului-construcție pe care se amplasează sistemul de panouri fotovoltaice, astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară; în cazul în care sistemul de panouri fotovoltaice care deservește construcția se amplasează pe teren, este proprietar/deține un drept de folosință și asupra imobilului-teren, astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară; nu este eligibil solicitantul al cărui drept de proprietate asupra imobilului-construcție și/sau teren este înscris provizoriu în cartea funciară”

Reține ultima parte, pentru că ea taie o categorie întreagă de coproprietari: înscrierea provizorie în cartea funciară nu era suficientă. Apare des la moșteniri intabulate în grabă și la dobândiri care nu erau încă definitive la momentul înscrierii.

Litera e) punctul (iii) adaugă condiția de liniște juridică:

„nu face obiectul unui litigiu în curs de soluționare la instanțele judecătorești, vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun sau al unei proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică, potrivit extrasului de carte funciară”

Un partaj pornit la instanță, exact soluția pe care o aleg coproprietarii care nu se înțeleg, intră în categoria asta din momentul în care litigiul e notat în cartea funciară.

Litera h) e cea care surprinde cel mai mult, pentru că mută regula de pe persoană pe imobil:

„nu sunt eligibili coproprietarii/devălmașii care au mai beneficiat sau urmează a beneficia de finanțare, în baza unei cereri/solicitări aprobate de AFM, pentru achiziția de sisteme de panouri fotovoltaice, în cadrul programelor derulate de AFM, pentru un imobil înscris în aceeași carte funciară. Prin excepție, în cazul solicitanților ale căror cereri au fost aprobate, dar nu au beneficiat de finanțare întrucât a intervenit o cauză de transmitere a proprietății imobilului, anterior aprobării de către AFM, succesorii/terții dobânditori ai imobilului sunt eligibili.”

Textul folosește exact cele două cuvinte care contează, coproprietari și devălmași, și numără finanțarea o dată per carte funciară, nu o dată per persoană. Formula „urmează a beneficia” acoperă și situația în care doi coproprietari depun în aceeași sesiune: aprobarea unuia îl scoate pe celălalt. Pentru sesiunea de stocare din 2026, o regulă construită la fel s-ar referi la finanțarea bateriilor, nu a panourilor. Proiectul de ghid pus în consultare pe 18 august 2026 nu o preia însă: nu cere extras de carte funciară și nu are un acord al coproprietarilor între documentele dosarului. Nu presupune că prin faptul că ai luat panourile printr-o ediție anterioară Casa Verde ești automat exclus de la stocare: programul de baterii este gândit pentru prosumatori existenți, iar mulți dintre ei au ajuns prosumatori exact prin ediții anterioare ale programului.

Litera f) exclude o categorie de imobile, indiferent de acorduri:

„nu este eligibil, dar fără a se limita la acest exemplu, imobilul cu proprietăți comune și proprietăți individuale, sub formă de bloc/condominiu, cu mai mult de două unități individuale cu destinație de locuință”

Dacă imobilul tău e un apartament la bloc, coproprietatea din cartea funciară e o problemă diferită de cea din acest articol, iar regulile specifice sunt în articolul despre Casa Verde Baterii la bloc sau asociație.

Un lucru pe care e corect să îl spunem, pentru că se circulă altfel: printre criteriile de eligibilitate din articolul 16 al ediției 2024 nu exista un formular obligatoriu de acord al coproprietarilor. Nevoia acordului vine din altă parte, din regimul juridic al bunului comun și din declarațiile pe care le semnezi în aplicație. Proiectul de ghid din 2026 nu cere un acord scris al coproprietarilor între documentele dosarului, dar asta nu schimbă regimul juridic al bunului comun: montajul pe un imobil în coproprietate rămâne o decizie care se ia împreună.

Ce verifică AFM efectiv

La evaluarea documentară, AFM nu trimite pe nimeni la fața locului și nu întreabă vecinii cine stăpânește casa. Compară acte, iar actul central e extrasul de carte funciară pentru informare, cu valabilitate de 60 de zile la momentul depunerii, conform articolului 13 din Ordinul AFM 2.045/2024.

Comparațiile care se fac efectiv sunt patru:

Numele și CNP-ul din partea a doua a cărții funciare, față de datele solicitantului. Dacă nu apari deloc acolo, nu ești proprietar în sensul ghidului, oricât de clară ar fi situația în familie. Dacă apari, dar cu mențiunea de înscriere provizorie, litera d) te scoate.

Numărul de proprietari și cotele, față de dosarul depus. Coproprietatea e vizibilă în extras, deci evaluatorul vede imediat că mai există nume în afara solicitantului. Faptul că sunt mai mulți proprietari nu e în sine motiv de respingere, un coproprietar poate depune, dar absența oricărei dovezi de acord pe un imobil cu evident mai mulți titulari e exact tipul de neconcordanță care generează o solicitare de clarificări sau o respingere.

Partea a treia a cărții funciare, pentru sarcini și notări. Aici apar ipotecile, dreptul de folosință dat unei firme și notarea litigiilor. Textul de la litera e) punctul (iii) spune explicit „potrivit extrasului de carte funciară”, deci criteriul litigiului se verifică pe ce e notat, nu pe ce știe evaluatorul din alte surse.

Cartea funciară, față de baza de beneficiari AFM. Litera h) e scrisă pe carte funciară, deci verificarea se face pe imobil. Un dosar impecabil poate cădea pentru ceva ce a făcut un frate cu doi ani în urmă, pe același număr de carte funciară.

La toate acestea se adaugă declarația pe propria răspundere din aplicație, dată sub sancțiunea falsului în declarații. Nu e o formalitate: e infracțiune, nu abatere administrativă.

Cine poate fi aplicant și cine dă acordul

Aplicantul este persoana fizică care depune dosarul și care, dacă finanțarea este aprobată, primește subvenția. Conform logicii programelor AFM anterioare, aplicantul trebuie să fie:

  • proprietar sau coproprietar al imobilului unde se montează bateria, așa cum rezultă din extrasul de carte funciară;
  • prosumator existent la acel imobil, adică are deja un sistem fotovoltaic instalat și este înregistrat oficial ca prosumator cu contract de prosumator activ;
  • fără datorii la bugetul de stat și la bugetul local.

În contextul coproprietății, orice coproprietar poate fi aplicant, dar nu toți coproprietarii trebuie să depună dosare separate pentru același imobil. Un singur coproprietar depune dosarul, cu acordul explicit al celorlalți. Verificarea eligibilității tale specifice este un prim pas recomandat: articolul despre verificarea eligibilității Casa Verde Baterii detaliază criteriile.

Declarația de acord a coproprietarilor este documentul prin care ceilalți proprietari ai imobilului confirmă în scris că sunt de acord cu:

  • depunerea dosarului de către aplicant;
  • instalarea bateriei de stocare la acel imobil;
  • faptul că aplicantul poate primi subvenția în contul său personal.

Forma exactă pe care o va solicita ghidul AFM nu este încă publicată, dar pe baza programelor anterioare, declarația este fie un formular tip pus la dispoziție de AFM, fie o declarație notarială, fie o declarație pe propria răspundere cu semnătura autentificată de notar.

Recomandarea practică s-a schimbat: proiectul de ghid pentru baterii, pus în consultare pe 18 august 2026, nu cere niciun acord scris al coproprietarilor între documentele dosarului, deci nu ai de ce să plătești o autentificare notarială doar pentru acest program. Regimul juridic al bunului comun rămâne valabil în continuare, așa că discutarea montajului cu ceilalți coproprietari, chiar informal, tot e recomandată.

Există și un argument de drept civil, dincolo de ce cere AFM. Montarea unei baterii pe un imobil deținut în comun e o lucrare la bunul altcuiva, în parte. Codul civil, la articolul 641, cere pentru actele de dispoziție asupra bunului comun, ca și pentru cele care urmăresc exclusiv înfrumusețarea lui, acordul tuturor coproprietarilor, iar actele făcute fără acest acord sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimțit. Cu alte cuvinte, un coproprietar nemulțumit are pârghii și după instalare, indiferent ce a acceptat AFM.

Coproprietate în devălmășie fără cote vs. coproprietate pe cote-părți

Aici se despart cazurile reale, și tocmai distincția asta lipsește din majoritatea materialelor despre subiect. Ghidul din 2024 o recunoaște explicit, la litera h), unde numește separat „coproprietarii/devălmașii”.

Coproprietatea în devălmășie e situația soților căsătoriți sub regimul comunității legale de bunuri, cel implicit dacă nu ați semnat o convenție matrimonială. Particularitatea juridică e că niciunul dintre soți nu are o cotă determinată din drept: bunul e comun în întregul lui. În cartea funciară asta se vede în partea a doua, la relațiile dintre proprietari, unde apar ambii soți fără fracții alocate sau apare mențiunea de bun comun. Se întâmplă des și ca extrasul să arate un singur nume, deși imobilul a fost cumpărat în timpul căsătoriei și e bun comun: pentru AFM, care citește extrasul, ești proprietar unic, dar juridic celălalt soț are drepturi asupra imobilului. Consecințele practice: ai o singură semnătură de obținut, de la o persoană pe care o găsești, iar riscul de la litera h) e mic, pentru că e improbabil să nu știi că soțul sau soția a luat o finanțare AFM.

Coproprietatea pe cote-părți apare la moștenire, la cumpărarea împreună de către persoane necăsătorite și după lichidarea regimului matrimonial. Aici fiecare coproprietar are o fracție determinată, care se vede scrisă în cartea funciară: 1/2, 1/3, 2/6 și așa mai departe. Consecințele sunt complet diferite. Numărul semnăturilor egalează numărul coproprietarilor care nu depun dosarul. Coproprietarii se pot multiplica fără știrea ta, dacă unul dintre ei a murit și moștenitorii lui au intrat în locul lui, astfel încât ajungi să ai nevoie de acordul unor rude pe care nu le-ai văzut niciodată. Regula de la litera h) devine un risc real, pentru că nu ai cum să știi singur ce a depus la AFM un coproprietar cu care nu vorbești. Iar dacă unul dintre voi a pornit un partaj la instanță ca să ieșiți din indiviziune, notarea litigiului în cartea funciară activează criteriul de la litera e) punctul (iii) și blochează dosarul până la finalizare.

Există și o variantă intermediară care încurcă lumea: soți care au ieșit din devălmășie printr-un partaj în timpul căsătoriei sau la divorț. Din acel moment nu mai sunt devălmași, ci coproprietari pe cote-părți, cu tot regimul mai strict care vine la pachet, chiar dacă locuiesc în continuare împreună.

Dacă soțul sau soția care nu depune dosarul nu poate semna declarația fizic la notar, de exemplu se află în străinătate, există variante: procura notarială autentificată sau, în unele cazuri, documentele autentificate la consulat. Această situație este mai complexă și recomandăm o discuție cu un notar sau cu un consultant specializat.

Unde apare discrepanța

Coproprietatea e ținută în evidențe diferite, care nu comunică între ele. Cine nu compară registrele descoperă neconcordanța în săptămâna depunerii, când nu mai poate face nimic.

OCPI și cartea funciară, prin ANCPI, țin dreptul de proprietate: cine sunt proprietarii, în ce formă, cu ce cote, ce sarcini și ce litigii sunt notate. Acesta e singurul registru pe care se uită AFM.

Notariatul ține actele care schimbă proprietatea: certificatul de moștenitor, actul de partaj, convenția matrimonială, care se înscrie în registrul notarial al regimurilor matrimoniale. Un act notarial produce efecte între părți din ziua semnării, dar cartea funciară nu se actualizează singură. Certificatul de moștenitor pe numele tău și cartea funciară pe numele bunicului pot coexista ani de zile, iar AFM vede doar a doua situație.

Primăria ține rolul fiscal, adică cine plătește impozitul pe clădire. Rolul fiscal se schimbă mai ușor și mai repede decât cartea funciară, așa că e frecvent ca impozitul să fie pe numele moștenitorului care locuiește în casă, în timp ce proprietarul din carte funciară e altcineva. Certificatul fiscal de la primărie confirmă că nu ai datorii, nu că ești proprietar.

Operatorul de distribuție și furnizorul țin locul de consum și contractul de prosumator. Aici apare cea mai frecventă discrepanță din dosarele de stocare: imobilul e pe ambii soți, dar contractul de prosumator e exclusiv pe unul dintre ei, iar celălalt vrea să depună. Operatorul de distribuție nu verifică cartea funciară la încheierea contractului, ci situația racordului, deci cele două evidențe pot diverge fără ca nimeni să observe.

Logica programului este că aplicantul trebuie să fie prosumator sau să poată demonstra că sistemul existent este la imobilul lui. Dacă contractul de prosumator este pe un alt coproprietar, cel mai sigur traseu este ca titularul contractului de prosumator să fie aplicantul principal. Dacă există motive pentru care alt coproprietar vrea să depună, situația trebuie clarificată din timp, pentru că poate necesita documente suplimentare sau o corecție a contractului de prosumator. Ce documente atestă statutul de prosumator, în detaliu, e explicat în articolul despre documentele de prosumator pentru Casa Verde Baterii.

Ce acte adaugi la dosar pentru coproprietate

Față de dosarul standard al unui prosumator cu proprietate exclusivă, un aplicant coproprietar adaugă:

Proiectul de ghid pentru baterii nu cere extras de carte funciară și nu cere un acord scris al coproprietarilor între documentele dosarului. Documentele cerute, potrivit articolului 18 din proiect, sunt cererea de finanțare, actul de identitate, certificatele fiscale, contractul de prosumator, certificatul de racordare și factura de energie. Discuția cu ceilalți coproprietari rămâne recomandată, dar nu presupune costuri notariale pentru acest dosar.

Documentele specifice de prosumator, adică contractul de prosumator, dovada ANRE, facturile de energie și documentele tehnice ale sistemului, rămân aceleași ca pentru orice aplicant. Le găsești detaliate în articolul despre actele necesare Casa Verde.

Un detaliu de calendar pe care mulți îl încurcă: extrasul de carte funciară are valabilitate limitată, iar termenul se numără înapoi de la ziua depunerii, nu înainte de la ziua în care te apuci de dosar. Îl comanzi în ultimele 4 până la 6 săptămâni înainte de depunere, nu mai devreme. Acordurile notariale, în schimb, nu expiră, deci pe ele le poți pregăti oricând.

Cum eviți respingerea dosarului din cauza coproprietății

Pentru sesiunea de baterii din 2026, niciunul dintre motivele de respingere valabile în ediția 2024 pe panouri nu se mai aplică la fel, pentru că proiectul de ghid a scos extrasul de carte funciară și acordul coproprietarilor din lista de documente. Rămân relevante condițiile generale: să fii chiar tu prosumatorul înregistrat la acel imobil și să nu ai datorii la bugetul de stat sau local.

Pentru dosarul de baterii nu mai ai nevoie de extrasul de carte funciară, deci acest pas dispare din pregătire; primul lucru de verificat este, de fapt, dacă ești tu titularul contractului de prosumator. Dacă apare mai mult de un nume, știi că ai nevoie de declarații suplimentare și poți planifica din timp. Restul greșelilor tipice de depunere, cele care nu au legătură cu proprietatea, sunt strânse în articolul despre greșelile de depunere la Casa Verde Baterii.

Ce faci practic, în fiecare caz

Cazul 1: soți, bun comun, ambii în cartea funciară sau bun dobândit în timpul căsătoriei. Stabiliți care dintre voi depune, de preferință titularul contractului de prosumator. Proiectul de ghid pentru baterii nu cere nici extras de carte funciară, nici declarație notarială de acord, deci acest caz se rezolvă printr-o simplă înțelegere între voi doi.

Cazul 2: coproprietari pe cote-părți, toți intabulați, fără litigii. Coproprietatea pe cote-părți rămâne o discuție de familie utilă, dar pentru dosarul de baterii din 2026 nu mai ai nevoie de extras de carte funciară, de declarații autentificate sau de verificarea literei h), pentru că regula aceea, legată strict de ediția 2024, nu a fost preluată în proiectul de ghid.

Cazul 3: succesiunea nu e finalizată, unii coproprietari nu sunt intabulați. Nu ai ce depune până nu apari în cartea funciară cu drept definitiv. Traseul e certificat de moștenitor la notar, apoi înscrierea în cartea funciară, apoi extras nou. Pașii și duratele sunt în articolul despre imobilul moștenit și succesiunea la Casa Verde Baterii, iar dacă imobilul nu are deloc carte funciară, pornești de la prima intabulare.

Cazul 4: dreptul tău e înscris provizoriu. Înscrierea provizorie era un motiv de excludere în ediția 2024, la litera d). Pentru dosarul de baterii din 2026 nu mai contează, pentru că proiectul de ghid nu mai verifică deloc înscrierea în cartea funciară.

Cazul 5: e un partaj pe rol la instanță. Un partaj pe rol la instanță complică relația dintre coproprietari, dar pentru dosarul de baterii din 2026 nu mai blochează depunerea prin verificarea cărții funciare, pentru că această verificare a fost eliminată din proiectul de ghid. Rămâne totuși nevoie ca titularul care depune să fie prosumatorul recunoscut la acel imobil.

Cazul 6: un coproprietar a mai luat finanțare AFM pe aceeași carte funciară. În lectura din 2024, ești descalificat, iar acordurile notariale nu schimbă nimic. Merită totuși verificat pentru ce anume s-a acordat finanțarea și dacă e vorba de aceeași carte funciară sau de un imobil dezmembrat ulterior, cu numere cadastrale separate. Pentru ediția 2026 pe baterii, proiectul de ghid nu cere nici extras de carte funciară, nici acordul coproprietarilor între documentele dosarului.

Cazul 7: contractul de prosumator e pe alt coproprietar decât cel care vrea să depună. Cel mai simplu e să depună titularul contractului. Dacă nu se poate, corectezi contractul la furnizor înainte de sesiune, pentru că schimbarea titularului nu se face în ziua depunerii.

De ce rezolvi acum

Calendarul ediției 2024 e cel mai bun argument, și nu are nevoie de dramatizare. Ghidul a fost publicat pe 20 septembrie 2024, iar sesiunea pentru persoane fizice a început pe 27 septembrie. Șapte zile. Bugetul s-a epuizat apoi în secunde, nu în zile: toate cele opt regiuni s-au închis între 65 de secunde, în București-Ilfov, și 128 de secunde, în Nord-Est. Într-o fereastră de șapte zile nu obții un certificat de moștenitor, nu finalizezi un partaj și nu convingi patru moștenitori din trei orașe să ajungă la notar.

Ce se poate face în șapte zile e doar comanda extrasului de carte funciară. Restul, adică semnăturile coproprietarilor, procura de la cel plecat în străinătate, transformarea unei înscrieri provizorii în definitivă sau stingerea unui partaj, ia de la câteva săptămâni la câteva luni și depinde de programări la notar, de termene la OCPI și de disponibilitatea unor oameni pe care nu îi controlezi.

Pentru sesiunea de stocare din 2026, estimată pentru toamna anului 2026, fără dată oficială anunțată, nu mai ai nevoie de extras de carte funciară și nici de acordurile coproprietarilor în dosar. Documentele cu valabilitate limitată care chiar contează, certificatele fiscale, se comandă în ultimele 4 până la 6 săptămâni înainte de depunere. Planul complet de pregătire, pas cu pas, e în articolul despre pregătirea pentru sesiunea de toamnă, iar criteriile generale, dincolo de coproprietate, sunt pe pagina de condiții de eligibilitate.

Pregătirea corectă a dosarului cu coproprietate și depunerea lui în sesiune, cu punctajul calculat pe criteriile din ghid și documentele în formatul cerut, fac parte din serviciul nostru de depunere dosar Casa Verde. Dacă vrei o analiză concretă a situației tale, contactează-ne. Prima discuție de evaluare este gratuită: ne spui câți coproprietari sunteți și pe cine e contractul de prosumator, iar noi îți spunem dacă te încadrezi, ce trebuie rezolvat și în ce ordine.

Pasul următor

Ai citit teoria, hai să vedem cazul tău

Un articol acoperă regula generală, dosarul tău are detaliile lui: cine figurează proprietar în cartea funciară, ce acte ți-au expirat, ce mai lipsește până la depunere. Spune-ne situația ta și îți spunem exact unde stai.

  • Verificăm întâi dacă te încadrezi
  • Plata după depunerea reușită la AFM
  • Te ocupi doar de decizie

Articole pe aceeași temă

Hai să-ți preluăm dosarul

Verificăm dacă te încadrezi, îți spunem ce acte ai nevoie și cum te ajutăm pe tot parcursul dosarului.

  • Verificăm eligibilitatea în 10 minute
  • Primești lista personalizată de acte
  • Noi contactăm firmele, comparăm ofertele pentru tine
  • Depunem dosarul în platforma AFM în primele minute

Preferi telefon sau WhatsApp?

Vezi dacă te încadrezi

Îți spunem dacă te încadrezi și primești un răspuns concret pentru cazul tău.

Date confidențiale. Nu trimitem spam.
Sună acum Consultanță