Casa Verde Baterii și imobil moștenit: succesiunea

Unul dintre blocajele cel mai des întâlnite la dosarele Casa Verde este imobilul moștenit pe care succesiunea nu a fost finalizată. Proprietarul efectiv al casei, în sensul că locuiește acolo și plătește toate taxele, nu figurează totuși în cartea funciară ca proprietar, pentru că actele de moștenire nu au fost niciodată finalizate sau intabulate. Dacă te afli în această situație și ești prosumator pe acel imobil, trebuie să știi ce îți permite și ce îți blochează accesul la subvenția din programul Casa Verde Baterii 2026.

Răspunsul pe scurt

Pentru sesiunea de baterii din 2026, nu mai depinde de stadiul succesiunii: proiectul de ghid pus în consultare pe 18 august 2026 nu cere extras de carte funciară și nu cere intabulare, deci un imobil moștenit cu succesiune nefinalizată nu mai e blocat la acest capitol. Ce trebuie rezolvat înainte de înscriere sunt actele de prosumator: contractul de prosumator și o factură de energie de cel mult 6 luni, ambele pe numele celui care depune (art. 18 alin. (1) lit. f) și h)). Dacă sunt încă pe numele celui decedat, schimbarea titularului cere timp, iar prima factură pe numele nou poate întârzia. Regulile stricte descrise mai jos, legate de certificatul de moștenitor înscris definitiv în cartea funciară, au fost valabile în ediția 2024, pentru programul de panouri, nu pentru sesiunea de baterii care urmează.

Diferența dintre cele două capete e mare, dar nu insurmontabilă. La un capăt e o comandă de extras online. La celălalt, o procedură notarială și o înscriere la OCPI, care iau săptămâni sau luni, dar care se pot începe chiar și fără să știi data sesiunii. Soluțiile există, dacă acționezi din timp.

Ce spune exact ghidul

Pe 11 septembrie 2026 a fost anunțată semnarea ordinului care aprobă ghidul pentru sesiunea de stocare, iar ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial pe 14 septembrie 2026. Potrivit Ministerului Mediului, forma publicată păstrează modificările din forma consolidată apărută pe 9 septembrie, după consultarea publică desfășurată între 18 august și 1 septembrie 2026; articolele citate aici pentru baterii sunt din forma consolidată. Pentru regulile de proprietate, referința rămâne ghidul ediției 2024 pentru panouri, aprobat prin Ordinul AFM 2.045/2024, cu criteriile de eligibilitate la articolul 16. Îl cităm ca referință, nu ca regulă în vigoare pentru 2026.

Litera d) e cea care blochează sau deblochează un imobil moștenit:

„este proprietar al imobilului-construcție pe care se amplasează sistemul de panouri fotovoltaice, astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară; în cazul în care sistemul de panouri fotovoltaice care deservește construcția se amplasează pe teren, este proprietar/deține un drept de folosință și asupra imobilului-teren, astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară; nu este eligibil solicitantul al cărui drept de proprietate asupra imobilului-construcție și/sau teren este înscris provizoriu în cartea funciară”

Două lucruri de reținut. Primul: proprietatea se dovedește „astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară”, nu prin certificatul de moștenitor. Certificatul e actul care produce dreptul, extrasul e documentul care îl dovedește la AFM, iar între cele două e nevoie de o cerere de înscriere la OCPI. Al doilea: înscrierea provizorie nu era suficientă, o capcană specifică moștenirilor intabulate în grabă.

Litera e) punctul (iii) adaugă condiția de liniște juridică, verificată pe același document:

„nu face obiectul unui litigiu în curs de soluționare la instanțele judecătorești, vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun sau al unei proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică, potrivit extrasului de carte funciară”

Consecința e contraintuitivă și merită citită de două ori: dacă moștenitorii nu se înțeleg și unul dintre ei pornește un partaj la instanță, iar litigiul e notat în cartea funciară, imobilul devine neeligibil exact prin acțiunea prin care încercați să lămuriți situația. Partajul notarial, dacă e posibil, nu produce acest efect.

Litera h) conține și o regulă dură și o excepție care privește direct moștenitorii:

„nu sunt eligibili coproprietarii/devălmașii care au mai beneficiat sau urmează a beneficia de finanțare, în baza unei cereri/solicitări aprobate de AFM, pentru achiziția de sisteme de panouri fotovoltaice, în cadrul programelor derulate de AFM, pentru un imobil înscris în aceeași carte funciară. Prin excepție, în cazul solicitanților ale căror cereri au fost aprobate, dar nu au beneficiat de finanțare întrucât a intervenit o cauză de transmitere a proprietății imobilului, anterior aprobării de către AFM, succesorii/terții dobânditori ai imobilului sunt eligibili.”

Regula generală numără finanțarea o dată per carte funciară, nu per persoană, deci dacă un coproprietar de pe același imobil a mai luat finanțare AFM pentru același tip de investiție, ceilalți sunt scoși. Excepția, în schimb, e scrisă pentru situația în care solicitantul a murit sau a înstrăinat imobilul după depunere: succesorii și dobânditorii nu sunt pedepsiți pentru existența cererii anterioare. Dacă un părinte a depus și a murit înainte de acordarea finanțării, ai un text pe care te poți sprijini. Pentru sesiunea de stocare din 2026, o regulă construită la fel s-ar referi la baterii, nu la panouri. Proiectul de ghid pus în consultare pe 18 august 2026 nu o preia însă: nu cere extras de carte funciară și nu cere intabulare.

Ce verifica AFM la panouri, în 2024

La panouri, în 2024, AFM verifica documentele de proprietate ca să confirme că finanțarea merge la persoana care deține legal imobilul pe care se montează sistemul. Verificarea era de acte, nu de teren: nimeni nu venea la fața locului, nimeni nu întreba vecinii și nimeni nu se uita la cine plătește impozitul. Documentul central era extrasul de carte funciară pentru informare, cu valabilitate de 60 de zile la momentul depunerii, conform articolului 13 din Ordinul AFM 2.045/2024.

Ce se compara efectiv:

Numele și CNP-ul din partea a doua a cărții funciare, față de datele din cerere și din actul de identitate. Dacă extrasul nu te arăta ca proprietar sau coproprietar, AFM nu putea confirma că ești beneficiarul legitim, iar dosarul de panouri era respins la evaluarea documentară. Nu conta că plăteai impozitul pe acea casă, că locuiai acolo de decenii sau că toți vecinii știau că e casa ta.

Tipul înscrierii. Definitivă sau provizorie. Litera d) excludea a doua variantă.

Actul în baza căruia s-a făcut înscrierea, vizibil în extras. Pentru un imobil moștenit, acesta e certificatul de moștenitor. Prezența lui în extras e dovada că succesiunea a ajuns până la capăt, nu doar până la notar.

Partea a treia a cărții funciare, pentru sarcini și notări, inclusiv notarea unui litigiu de partaj.

Pentru sesiunea de baterii din 2026, ghidul nu cere extras de carte funciară și nu verifică proprietatea la înscriere, deci finalizarea succesiunii și intabularea nu mai sunt un pas obligatoriu pentru acest dosar. Verificarea se mută pe actele de prosumator: contractul de prosumator și factura de energie trebuie să fie pe numele solicitantului (art. 18 alin. (1) lit. f) și h)). Factura trebuie să aibă cel mult 6 luni la data depunerii cererii, iar după schimbarea titularului prima factură pe numele nou poate întârzia, deci schimbarea se pornește din timp.

Succesiune dezbătută și intabulată vs. succesiune nedezbătută

Aici se decide cazul, și nu e o graniță între „moștenit” și „nemoștenit”, ci între două stadii ale aceleiași proceduri.

Succesiune dezbătută și intabulată înseamnă că notarul a emis certificatul de moștenitor, iar dreptul tău a fost înscris definitiv în cartea funciară pe baza acelui certificat. Extrasul te arată ca proprietar sau coproprietar, cu o cotă scrisă negru pe alb. Din perspectiva AFM, nu mai ești „moștenitor”, ești proprietar, iar dosarul tău nu se deosebește de al unui om care a cumpărat casa. La panouri, în 2024, coproprietatea mai aducea, dacă imobilul ajunsese pe mai mulți moștenitori, regula de la litera h). La baterii, ghidul nu cere acordul coproprietarilor ca document la înscriere și nu preia verificarea de la litera h), dar obligațiile legate de imobil fac recomandabil un acord scris al lor. Partajul și intabularea nu sunt condiții de eligibilitate pentru sesiunea de baterii: ghidul nu cere extras de carte funciară.

Succesiune nedezbătută înseamnă că, oricâtă legitimitate morală ai, titlul nu e încă pe numele tău. Cartea funciară îl arată pe defunct, sau nu arată nimic. În ediția 2024, dosarul cădea la primul document. Nu există declarație pe propria răspundere, adeverință de la primărie sau martori care să suplinească extrasul.

Între aceste două stări există un stadiu intermediar care înșală cel mai des: ai certificatul de moștenitor, dar nu l-ai înscris niciodată în cartea funciară. Mulți oameni consideră succesiunea „făcută” în ziua în care au ieșit de la notar cu certificatul în mână. Juridic, dreptul tău există. La panouri, în 2024, AFM nu îl vedea, pentru că se uita doar în cartea funciară. Certificatul de moștenitor nu se înscrie singur, nu îl trimite notarul automat la OCPI în toate cazurile și nu există nicio sincronizare între cele două instituții care să se întâmple fără cererea ta. Vestea bună: din toate scenariile problematice, acesta se rezolvă cel mai repede, pentru că actul greu îl ai deja.

Iar la capătul dificil al scalei stă situația în care moștenitorii s-au adresat instanței. La panouri, în 2024, un partaj pe rol, notat în cartea funciară, activa criteriul de la litera e) punctul (iii) și bloca dosarul până la soluționare, oricât de intabulat ai fi. Pentru dosarul de baterii, ghidul nu verifică litigiile notate în cartea funciară.

Ce înseamnă succesiunea nefinalizată în practică

Succesiunea unui imobil este finalizată atunci când există un certificat de moștenitor emis de notar și dreptul de proprietate al moștenitorului este înscris în cartea funciară. Fără oricare dintre acești doi pași, proprietatea rămâne juridic pe numele defunctului sau în starea suspendată a masei succesorale.

Există mai multe situații frecvente:

Situația 1: Defunctul figurează în cartea funciară. Imobilul este intabulat pe bunicul sau pe părintele decedat, iar moștenitorul nu a făcut niciodată succesiunea. Aceasta este situația cea mai comună și cea mai problematică, pentru că necesită toți pașii: procedura notarială de succesiune și intabularea ulterioară.

Situația 2: Succesiunea a fost deschisă, dar nu finalizată. Certificatul de moștenitor a fost obținut de la notar, dar înscrierea în cartea funciară nu s-a mai făcut. Acesta este un pas intermediar mai avansat: ai certificatul, dar extrasul de carte funciară nu reflectă încă noua situație. Pasul rămas este înscrierea la biroul de cadastru.

Situația 3: Succesiunea are mai mulți moștenitori care nu s-au înțeles. Notarul poate emite certificatul de moștenitor atâta timp cât moștenitorii sunt de acord asupra calității lor și a masei succesorale, chiar dacă nu au împărțit efectiv bunurile: certificatul stabilește cotele, iar imobilul rămâne în coproprietate. Dacă însă nu există acord nici asupra acestor elemente, procedura notarială se blochează și rămâne calea instanței. Aceasta este situația cea mai complexă și cu durata cea mai greu de estimat, iar la panouri, în 2024, un litigiu ajuns la instanță și notat în cartea funciară făcea imobilul neeligibil pe durata procesului.

Situația 4: Imobilul moștenit nu a fost niciodată intabulat. Nu există carte funciară deloc pentru acel imobil, deci nici măcar intabularea inițială nu s-a făcut la momentul construirii sau cumpărării. Aceasta presupune întâi procedura de primă intabulare, separat de succesiune. Articolul despre imobilul neintabulat la Casa Verde detaliază această situație specifică.

Unde apare discrepanța

Un imobil moștenit e descris simultan în patru evidențe care nu comunică între ele, iar AFM se uită într-una singură.

Notariatul ține procedura succesorală și certificatul de moștenitor, înregistrat în registrele notariale de evidență a procedurilor succesorale. Aici se stabilește cine moștenește și în ce cote. Efectul e imediat între moștenitori, dar nu se propagă nicăieri singur.

OCPI și cartea funciară, prin ANCPI, țin dreptul de proprietate opozabil terților. Este singura evidență pe care o citește AFM. Trecerea de la certificat la carte funciară cere o cerere de înscriere, o taxă și un termen de procesare.

Primăria ține rolul fiscal, adică cine plătește impozitul pe clădire. Rolul fiscal se schimbă mult mai ușor decât cartea funciară, de multe ori chiar pe baza certificatului de deces și a declarației moștenitorului care locuiește în casă. De aici vine iluzia că „e trecută pe mine”: impozitul e pe numele tău, proprietatea nu. Certificatul fiscal de la primărie dovedește că nu ai datorii, nu că ești proprietar.

Operatorul de distribuție și furnizorul țin locul de consum și contractul de prosumator. Un caz particular care merită atenție specifică este cel al prosumatorului care a instalat un sistem fotovoltaic pe un imobil moștenit neintabulat și a obținut statut de prosumator. Este tehnic posibil, pentru că operatorul de distribuție nu verifică neapărat cartea funciară la încheierea contractului, ci verifică mai degrabă situația racordului electric.

În ediția 2024, pentru panouri, faptul că erai prosumator activ pe un imobil moștenit neintabulat nu te făcea automat eligibil: acel program verifica proprietatea separat, prin extrasul de carte funciară, independent de statutul de prosumator. Pentru sesiunea de baterii din 2026, proiectul de ghid nu mai cere acest extras, deci statutul de prosumator la acel imobil rămâne verificarea centrală, iar succesiunea nefinalizată nu te mai scoate din start. Ce documente atestă statutul de prosumator, separat de cele de proprietate, e explicat în articolul despre documentele de prosumator pentru Casa Verde Baterii.

Recomandarea este să rezolvi situația proprietății mai întâi, indiferent dacă planifici sau nu Casa Verde Baterii. Un imobil cu situație juridică clară, pe numele tău, este mai ușor de transmis mai departe, de garantat pentru un credit sau de inclus în orice program de finanțare publică.

Pașii pentru finalizarea succesiunii

Dacă te afli în situațiile 1 sau 2 de mai sus, pașii pentru a rezolva blocajul sunt clari, chiar dacă iau timp.

Pasul 1: Contactează un notar. Succesiunea se deschide la biroul notarial. Ai nevoie de certificatul de deces al defunctului, actele de identitate ale moștenitorilor, actele care dovedesc calitatea de moștenitor (certificate de naștere, certificate de căsătorie după caz) și actele imobilului (carte funciară, titlu de proprietate sau contract de vânzare-cumpărare).

Pasul 2: Obținerea certificatului de moștenitor. Notarul verifică masa succesorală, identifică moștenitorii legali sau testamentari și emite certificatul de moștenitor care atestă cota fiecărui moștenitor. Durata variază, dar în cazurile necontestate poate fi de câteva săptămâni. Costul depinde de valoarea imobilului și de tarifele notariale.

Pasul 3: Înscrierea în cartea funciară. Pe baza certificatului de moștenitor, biroul de cadastru (OCPI) înscrie noul proprietar sau coproprietarii în cartea funciară. Această operațiune se poate face la ghișeul OCPI sau, în unele județe, online. Termenul de procesare este, de regulă, de câteva zile lucrătoare la cerere urgentă sau câteva săptămâni la cerere normală. Acest pas rămâne util pentru claritatea proprietății pe termen lung, dar pentru dosarul de baterii din 2026 nu mai e o condiție, pentru că proiectul de ghid nu cere extras de carte funciară.

Pasul 4: Extrasul de carte funciară actualizat. Odată înscrierea efectuată, extrasul de carte funciară va arăta noul proprietar. Pentru sesiunea de baterii din 2026, proiectul de ghid nu cere acest document în dosar, deci nu mai e nevoie să îl comanzi special pentru Casa Verde; rămâne util doar dacă ai nevoie de el din alte motive, cum ar fi o vânzare, un credit sau un viitor program pe panouri.

Ce faci dacă succesiunea are mai mulți moștenitori

Dacă imobilul moștenit ajunge pe mai mulți moștenitori, situația se transformă într-o coproprietate pe cote-părți. Ghidul pentru baterii nu cere un acord scris al coproprietarilor între documentele dosarului, dar depunerea rămâne, în practică, o decizie luată împreună. Ca beneficiar îți asumi obligații legate de imobil pe durata implementării și a monitorizării, printre care vizitele AFM pe amplasament și interdicția de a afecta investiția prin modificarea imobilului (art. 24 alin. (1) și art. 27 alin. (2)), iar drepturile și obligațiile trec la succesori și la cei care dobândesc imobilul (art. 29). Cine nu are acordul celorlalți moștenitori riscă să nu le poată respecta, așa că un acord scris al lor e o măsură de prudență, nu un act cerut la înscriere.

Pentru dosarul de baterii contează, și aici, pe numele cui sunt contractul de prosumator și factura de energie: ghidul le cere pe numele solicitantului (art. 18 alin. (1) lit. f) și h)), deci depune moștenitorul care le are pe numele lui. Verificarea de la litera h), cea despre finanțările aprobate anterior pe aceeași carte funciară, ținea de ghidul de panouri din 2024 și nu apare în ghidul pentru baterii. Pentru lista documentelor cerute la baterii, articolul despre ce conține dosarul Casa Verde 2026 îți oferă lista de bază.

Dacă moștenitorii dețin cote inegale sau există neînțelegeri, clarifică situația din timp, mai ales dacă de ea depinde pe numele cui trece contractul de prosumator. Un lucru important: la înscrierea pentru baterii nu depui nici partaj, nici intabulare, nici acorduri scrise ale coproprietarilor, pentru că ghidul nu cere aceste documente; acordul scris rămâne totuși recomandat, din motivele de mai sus. Dacă tot vreți să împărțiți efectiv imobilul, un partaj notarial e de preferat unei acțiuni în instanță. Iar dacă imobilul moștenit este un apartament la bloc, situația specifică e explicată în articolul despre Casa Verde Baterii la bloc sau asociație.

Costurile procedurii succesorale: ce să anticipezi

Finalizarea succesiunii implică costuri notariale care depind de mai mulți factori: valoarea imobilului, numărul de moștenitori, complexitatea masei succesorale (dacă există și alte bunuri în afara imobilului) și tariful notarului ales. Nu există o cifră fixă aplicabilă tuturor, dar pentru un imobil de valoare medie cu un singur moștenitor, costurile notariale se situează, de regulă, între câteva sute și câteva mii de lei.

Pe lângă onorariul notarial, mai există taxe pentru înscrierea în cartea funciară, plătite la biroul de cadastru, și, dacă imobilul nu era deloc intabulat, costurile unui plan cadastral realizat de un expert autorizat. Expertul cadastral poate fi recomandat de biroul notarial sau de biroul de cadastru local.

Procedura succesorală nu mai este o condiție pentru dosarul de baterii din 2026, pentru că proiectul de ghid nu cere extras de carte funciară și nu cere intabulare. Rezolvarea succesiunii rămâne totuși utilă pentru alte motive, independente de Casa Verde: un imobil cu situație juridică clară e mai ușor de transmis mai departe, de garantat pentru un credit sau de inclus într-un viitor program de finanțare.

Un pas pe care mulți îl ignoră: verificarea stării actuale a cărții funciare

Mulți solicitanți descoperă situația reală a cărții funciare abia când pregătesc dosarul, adică tocmai în săptămânile dinaintea sesiunii. Verificarea extrasului de carte funciară costă câțiva lei și durează câteva minute online prin platforma ANCPI sau la ghișeul biroului de cadastru local. Extrasul pentru informare, cel care arată proprietarii actuali, este accesibil oricui cunoaște adresa sau numărul de carte funciară al imobilului.

Când îl citești, uită-te la trei lucruri, în ordine: apari tu în partea a doua, e înscrierea definitivă sau provizorie și există notat vreun litigiu în partea a treia. Aceste trei răspunsuri îți spun în care dintre cazurile de mai jos ești, fără să întrebi pe nimeni.

Ce faci practic, în fiecare caz

Cazurile de mai jos descriu regulile ediției 2024, pentru panouri. Pentru dosarul de baterii din 2026, proiectul de ghid nu cere extras de carte funciară și nu cere intabulare: dacă ești deja prosumator recunoscut la acel imobil, cu contractul de prosumator și factura de energie pe numele tău, niciunul dintre ele nu îți blochează depunerea. Rezolvarea succesiunii rămâne utilă din alte motive, independente de Casa Verde.

Cazul 1: cartea funciară te arată ca proprietar, cu drept definitiv, fără litigii notate. Nu ai o problemă de succesiune. Treci la restul dosarului; pentru baterii acordurile coproprietarilor nu sunt acte cerute la înscriere, dar un acord scris rămâne recomandat dacă mai apar nume lângă al tău.

Cazul 2: ai certificatul de moștenitor, dar nu l-ai înscris în cartea funciară. Cel mai bun raport între efort și rezultat din tot articolul. Depui cererea de înscriere la OCPI, pe baza certificatului, și aștepți termenul de procesare. Nu ai nevoie să te întorci la notar.

Cazul 3: succesiunea nu a fost dezbătută deloc, iar cartea funciară arată pe defunct. Mergi la notar cu certificatul de deces, actele tale și actele imobilului. După certificatul de moștenitor, urmează înscrierea la OCPI. Începe acum, nu la anunțul sesiunii, pentru că sunt două termene de instituție puse în serie.

Cazul 4: dreptul tău e înscris provizoriu. Ceri la OCPI justificarea înscrierii provizorii, pe baza actului care lipsea. Criteriul de la litera d) te scotea în ediția 2024, pentru panouri; pentru dosarul de baterii din 2026, proiectul de ghid nu mai verifică deloc înscrierea în cartea funciară, deci înscrierea provizorie nu te mai scoate.

Cazul 5: imobilul moștenit nu are deloc carte funciară. Ai două proceduri de făcut, nu una: prima intabulare și înscrierea moștenirii. Se pot suprapune parțial, iar traseul cadastral e detaliat în articolul despre imobilul neintabulat.

Cazul 6: moștenitorii nu se înțeleg. Încearcă întâi varianta notarială, chiar dacă înseamnă să accepți cote în loc de bunuri împărțite fizic. Cotele te fac coproprietar, iar coproprietarul poate depune. O acțiune în instanță, notată în cartea funciară, închidea subiectul pentru sesiunea de panouri din 2024; pentru baterii, proiectul de ghid nu mai verifică litigiile din cartea funciară, dar tot ai nevoie ca actele de prosumator, contractul și factura de energie, să fie pe numele tău.

Cazul 7: moștenitori stabiliți în străinătate. Se rezolvă cu procură notarială autentificată sau cu documente autentificate la consulat, cu apostilare sau supralegalizare, după țară. E realizabil, dar adaugă săptămâni, deci e primul lucru de pornit.

Cazul 8: nu reușești la timp. Există situații în care termenele pur și simplu nu permit: documente lipsă ale defunctului, litigii, blocaje administrative locale. În acest caz, vei aștepta o sesiune ulterioară. Rezolvarea situației proprietății acum îți deschide accesul la orice sesiune viitoare, dacă vor exista, iar un dosar bine pregătit pentru o sesiune ulterioară e întotdeauna mai bun decât unul depus forțat cu documente incomplete.

Sesiunea de stocare chiar este diferită: proiectul de ghid pus în consultare pe 18 august 2026 elimină cerința de extras de carte funciară și de intabulare pentru dosarul de baterii. Recomandăm totuși să nu lași succesiunea nerezolvată pe termen lung, pentru că îți poate crea probleme la vânzare, la credit sau la un viitor program de finanțare.

De ce rezolvi acum

Ordinul care aprobă ghidul Casa Verde Baterii, a cărui semnare a fost anunțată pe 11 septembrie, a fost publicat în Monitorul Oficial pe 14 septembrie 2026. AFM urmează să anunțe perioada de înscriere, iar data sesiunii nu e încă stabilită; lansarea fusese anunțată pentru octombrie. Pașii rămași sunt explicați în articolul despre când începe Casa Verde Baterii. Problema nu e că nu știm data, e cât de scurtă a fost, ultima dată, distanța dintre anunț și depunere.

În 2024, ghidul a fost publicat pe 20 septembrie, iar sesiunea pentru persoane fizice a început pe 27 septembrie. Șapte zile. Bugetul s-a epuizat apoi în secunde, nu în zile: toate cele opt regiuni s-au închis între 65 de secunde, în București-Ilfov, și 128 de secunde, în Nord-Est. Dacă fereastra de pregătire activă se dovedește la fel de scurtă, tot ce se poate face în ea e comanda documentelor cu valabilitate limitată.

Puse una lângă alta, duratele explică de ce ordinea corectă e alta. Finalizarea succesiunii în condiții standard, adică fără litigii, durează de regulă între 4 și 12 săptămâni totale, de la prima vizită la notar până la extrasul de carte funciară actualizat. Dacă există complicații, cum ar fi moștenitori multipli greu de contactat, documente lipsă ale defunctului sau litigii, durata poate fi mult mai mare. Niciuna dintre aceste proceduri nu se comprimă pentru că a apărut ghidul: notarul are propriul calendar, OCPI are termene legale, iar instanța nu se grăbește deloc.

Concluzia practică: dacă știi acum că imobilul tău are o situație succesorală nerezolvată, pornește procedura imediat. Certificatul de moștenitor și înscrierea în cartea funciară nu expiră niciodată, deci nu riști să le faci „prea devreme”. Documentele cu termen de care ai nevoie efectiv pentru dosarul de baterii sunt certificatele fiscale, care se comandă la final, în ultimele săptămâni înainte de depunere, și factura de energie, care trebuie să aibă cel mult 6 luni și să fie pe numele tău; extrasul de carte funciară nu mai e cerut de proiectul de ghid. Planul complet, pas cu pas, e în articolul despre pregătirea pentru sesiunea de toamnă, iar criteriile generale sunt pe pagina de condiții de eligibilitate.

Pregătirea integrală a dosarului și depunerea lui în sesiune, cu punctajul calculat pe criteriile din ghid și documentele în formatul cerut, fac parte din serviciul nostru de depunere dosar Casa Verde. Dacă situația imobilului tău este complicată și ai nevoie de o evaluare concretă a pașilor pe care trebuie să îi faci înainte de sesiunea Casa Verde Baterii, contactează-ne pentru o discuție personalizată.