Certificatele de atestare fiscală: ANAF și primăria

Ghidul Casa Verde Baterii cere două certificate de atestare fiscală la înscriere, uneori trei: unul de la ANAF și câte unul de la primăria sau primăriile care te privesc. Ele dovedesc o condiție pe care ghidul o judecă la momentul înscrierii, anume că nu ai obligații restante.

Pe scurt

Câte certificate îți trebuie depinde de adresa proiectului. Dacă e aceeași cu domiciliul, două: ANAF și primăria de domiciliu. Dacă e alta, trei: se adaugă primăria locului unde se montează bateria. Toate sunt emise pe numele tău și trebuie să fie în termen de valabilitate la data înscrierii. Ghidul nu spune câte zile înseamnă asta; cifrele le luăm din Codul de procedură fiscală: 30 de zile pentru certificatul local, iar pentru cel de la ANAF până la 30 de zile sau până la 90 dacă nu ai PFA, profesie liberală ori altă activitate independentă. Ordinea prudentă: verifici ce datorezi, plătești, abia apoi ceri certificatele și te înscrii.

Ce spune exact ghidul

Citatele urmează textul ghidului publicat în Monitorul Oficial nr. 775 din 14 septembrie 2026, aprobat prin Ordinul ministrului mediului nr. 1.904/2026. Documentele din dosar, la art. 18 alin. (1):

c) „certificatul de atestare fiscală privind obligațiile de plată către bugetul de stat, emis pe numele solicitantului de către organul teritorial de specialitate al Ministerului Finanțelor, în termen de valabilitate la data înscrierii în aplicație;”

d) „certificatul de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local, emis pe numele solicitantului de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială își are domiciliul, în termen de valabilitate la data înscrierii în aplicație;”

e) „certificatul de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local, emis pe numele solicitantului de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială se va implementa proiectul, în termen de valabilitate la data înscrierii în aplicație, în situația în care adresa de implementare a proiectului este diferită de adresa de domiciliu a solicitantului;”

Condiția pe care o dovedesc, la art. 15 alin. (1) lit. c):

„Beneficiază de finanțare solicitantul care îndeplinește cumulativ următoarele condiții la momentul înscrierii în aplicație:” printre care „nu are obligații restante la bugetul de stat și la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în care își are domiciliul, precum și, după caz, la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în care se implementează proiectul;”

Ce se emite electronic se încarcă în formatul în care a fost eliberat, iar la art. 18 alin. (2) ghidul adaugă: „Nu se vor admite documentele reprezentând scanare/imagine după documentul emis în format electronic.”

Două certificate sau trei

Pentru certificatul de la bugetul de stat, ghidul indică drept emitent „organul teritorial de specialitate al Ministerului Finanțelor”, fără să pomenească ANAF. În Codul de procedură fiscală îl eliberează organul fiscal central, adică Ministerul Finanțelor și ANAF prin structurile lor de specialitate (art. 158 alin. (1) și art. 1 pct. 31), așa că citim formularea ghidului ca trimițând la unitățile ANAF. Cele locale vin de la structura de specialitate a primăriei (art. 159 alin. (1) și art. 1 pct. 32). Toate sunt emise pe numele tău, nu al soțului sau al unui coproprietar.

Primăria de domiciliu apare întotdeauna, iar cea de la locul proiectului doar dacă adresa de implementare diferă de domiciliu. Ai domiciliul într-un oraș, iar sistemul fotovoltaic e într-o casă din altă comună: trei certificate. Bateria se montează la adresa din buletin: două. Dacă domiciliul e în altă parte decât casa, vezi domiciliu la o adresă, casă la alta.

Valabilitatea certificatului vs. situația din ziua înscrierii

Certificatul are un termen de valabilitate, iar condiția se judecă la un moment anume.

Termenul. Ghidul nu spune câte zile e valabil un certificat al solicitantului. Pentru firme spune: dosarul de validare cere certificate „nu mai vechi de 30 de zile” (art. 11 alin. (1) lit. g) și h)). Pentru tine cere doar „în termen de valabilitate”. Cifrele sunt în Codul de procedură fiscală: certificatul ANAF poate fi folosit „până la 30 de zile de la data eliberării”, iar pentru persoanele fizice care nu desfășoară activități economice în mod independent sau nu exercită profesii libere, „până la 90 de zile” (art. 158 alin. (5)). Cel local e „valabil 30 de zile de la data emiterii” (art. 159 alin. (3)). Pe certificatul ANAF perioada de utilizare e înscrisă obligatoriu (Ordinul președintelui ANAF nr. 3.654/2015, art. 8).

Situația. Valabilitatea spune doar că hârtia e încă în termen. Condiția de la art. 15 alin. (1) lit. c) se judecă „la momentul înscrierii”, iar documentele încărcate trebuie să ateste criteriile „indiferent de data la care va avea loc verificarea acestora” (art. 17 alin. (6)). Documentele cerute la clarificări atestă tot situația „la data depunerii dosarului de înscriere” (art. 20 alin. (6)). Din aceste texte rezultă că o datorie plătită după înscriere, și un certificat curat scos după ea, nu dovedesc că nu aveai restanțe în ziua înscrierii. Ghidul nu o spune expres; e o concluzie din cele trei articole.

Ce intră în certificat. Potrivit Codului de procedură fiscală, cel de la ANAF cuprinde restanțele existente în sold în ultima zi a lunii anterioare cererii și nestinse până la eliberare (art. 158 alin. (2)); din formulare rezultă că ce devine restant abia în luna cererii nu apare în el. Cel local cuprinde restanțele și, după caz, sumele scadente până în prima zi a lunii următoare cererii (art. 159 alin. (2)). Impozitele locale pe clădiri, teren și mijloace de transport se plătesc în două rate egale, până la 31 martie și 30 septembrie inclusiv (cele de până la 50 de lei, integral la primul termen; Codul fiscal, art. 462, 467 și 472), iar o rată neplătită până atunci e restanță (art. 157 alin. (1) lit. a)).

Ce faci practic

SPV sau ghișeu. Cererea se poate depune prin SPV (Ordinul 3.654/2015, art. 1 alin. (3) lit. c)). ANAF are, potrivit Codului de procedură fiscală, cel mult 3 zile lucrătoare de la cerere (art. 158 alin. (5)), iar un certificat comunicat prin SPV e valabil și fără semnătură și ștampilă (același ordin, art. 11 alin. (2)). Încarci fișierul exact cum l-ai primit. Pașii pentru cont sunt în articolul despre contul SPV ANAF. Fără cont, cererea se depune la registratura organului fiscal sau prin poștă, recomandat cu confirmare de primire (art. 1 alin. (3) lit. a) și b)), cu timpul de poștă în plus.

La primărie. Codul de procedură fiscală cere emiterea în cel mult două zile lucrătoare de la solicitare (art. 159 alin. (3)). Unele primării au cerere online pe site-ul propriu, de exemplu Timișoara și Cluj-Napoca; la celelalte întrebi la direcția de taxe și impozite locale ce canal folosește. Dacă adresa proiectului e alta, faci a doua cerere la cealaltă primărie, tot pe numele tău.

Ai o datorie sau nu ești sigur. Verifici ce figurează pe numele tău la ANAF și la direcția de taxe locale, plătești și abia apoi ceri certificatele. Ordinea actelor până la înscriere o stabilim împreună la pregătirea și depunerea dosarului. Dacă ai eșalonare, Codul de procedură fiscală nu socotește restante obligațiile cu înlesniri la plată în derulare, cât timp termenul de plată din actul de acordare sau din decizia de eșalonare nu s-a împlinit (art. 157 alin. (2) lit. a) și a^1)), dar ghidul nu spune cum primește AFM mențiunea.

Ai PFA sau altă activitate independentă. Perioada de utilizare a certificatului ANAF poate fi cea de până la 30 de zile, nu cea de 90 (art. 158 alin. (5)). Citește data de pe certificat și socotește de acolo. Situația PFA-ului de acasă e în articolul despre sediul social sau PFA-ul de acasă.

Când le ceri. Certificatul local expiră în 30 de zile, deci nu-l scoate cu săptămâni înainte de ziua în care te înscrii. La 13 octombrie 2026, AFM nu anunțase încă data sesiunii. După înscriere păstrează fișierele originale: ghidul te obligă să păstrezi documentele încărcate până la finalul monitorizării (art. 27 alin. (2) lit. h)), obligație pe care o bifezi și printre declarațiile din cererea de finanțare.

Ce nu spune ghidul

• Câte zile înseamnă „în termen de valabilitate”. Că e perioada cu care a fost eliberat certificatul este o deducție din formulare și din Codul de procedură fiscală, nu o regulă scrisă în ghid.
• Ce faci când adresa proiectului diferă de domiciliu, dar ambele sunt în aceeași localitate. Lit. e) se leagă de adresă, art. 15 alin. (1) lit. c) de bugetul „unității administrativ-teritoriale în care se implementează proiectul”; cu aceeași primărie, ghidul nu spune dacă îți cere un al doilea exemplar.
• Cum tratează AFM un certificat cu mențiuni, de pildă o eșalonare sau o sumă contestată.
• În ce format se încarcă un certificat eliberat pe hârtie: regula din art. 18 alin. (2) privește doar documentele emise electronic.
• Dacă un certificat emis după depunere poate înlocui unul expirat. AFM poate cere clarificări pentru documente care „nu sunt în termen de valabilitate” (art. 20 alin. (2) lit. d)), o singură dată, în 5 zile, dar documentul trebuie să ateste situația de la depunere. Cum decurg clarificările e în articolul despre verificarea dosarului, iar de ce un dosar nou e varianta mai sigură e explicat în articolul despre retragerea dosarului după depunere.