Casa e a mea, domiciliul altundeva: aplic la Casa Verde?

Situația e mult mai frecventă decât pare. Ai o casă pe numele tău, cu panouri pe acoperiș sau cu intenția clară de a monta o baterie acolo, iar în buletin scrie cu totul altă adresă. Te-ai mutat în alt oraș pentru serviciu și nu ai mai schimbat actele. Ai preluat casa părinților și ai rămas cu domiciliul la apartamentul de bloc. Pe 6 august 2026 un client ne-a pus exact această întrebare, cuvânt cu cuvânt.

Răspunsurile care circulă pe grupuri se împart în două tabere la fel de sigure pe ele: „contează doar proprietatea” și „dacă nu ai buletinul acolo, nici să nu depui”. Textul ordinului spune ceva mai precis decât amândouă, iar precizia asta decide dacă ai de făcut un drum la ghișeu sau dacă nu te încadrezi deloc. Mai jos luăm criteriile din ghidul de finanțare din 2024, ultimul publicat oficial, și arătăm unde se sparge dosarul, ce document se compară cu ce și ce se poate repara.

Răspunsul pe scurt

Depinde de un singur lucru: dacă poți aduce adresa din buletin la adresa casei înainte de depunere. Dacă poți, ai de făcut un drum la evidența populației și problema dispare, pentru că e o formalitate administrativă, nu o descalificare de fond. Dacă nu poți, sub regulile ediției 2024 nu te încadrai, fiindcă ghidul cerea explicit ca solicitantul să domicilieze la adresa unde se implementează proiectul, iar calitatea de proprietar, singură, nu era suficientă.

Spunem asta direct, fără să o îndulcim: era un criteriu separat, listat la litera c), pe lângă cel de proprietate de la litera d). Se cereau amândouă, nu unul dintre ele.

Pentru sesiunea de stocare, proiectul de ghid a intrat în consultare publică pe 18 august 2026, dar ordinul final nu e încă publicat. Printre condițiile de eligibilitate din proiect nu mai apare cerința ca domiciliul să coincidă cu adresa unde se implementează proiectul: dosarul cere un certificat fiscal de la primăria de domiciliu și, dacă adresa diferă, încă unul de la primăria locului de implementare, nu un extras de carte funciară. Criteriile din ediția 2024, explicate mai jos, rămân utile ca istoric, nu ca cerințe pentru 2026.

Ce spune exact ghidul 2024

Criteriile de eligibilitate a solicitantului persoană fizică sunt la articolul 16 din ghidul aprobat prin Ordinul AFM 2.045/2024. Sunt opt litere, de la a) la h), cerute cumulativ. Două folosesc cuvinte din aceeași familie, dar spun lucruri diferite.

Litera a):

„este persoană fizică cu domiciliul sau rezidența permanentă în România”

Litera c):

„domiciliază la adresa unde se va implementa proiectul”

Prima verifică legătura ta cu țara: un cetățean român stabilit o perioadă în străinătate, dar cu rezidență permanentă în România, trece de ea. A doua verifică altceva, unde anume în România se află adresa ta, și aici textul nu mai oferă varianta „sau rezidența”, ci un singur verb, „domiciliază”.

Restul criteriilor explică de ce proprietatea nu te scutește de litera c). Litera b) cere să nu ai obligații restante la bugetul de stat și la bugetul local. Litera d) cere să fii proprietar al imobilului-construcție, așa cum rezultă din extrasul de carte funciară. Litera e) pune trei condiții imobilului: fără sarcini în favoarea unei persoane juridice, cu excepția ipotecii, destinație doar de locuință sau anexe care o deservesc, fără litigiu în curs. Literele f), g) și h) exclud blocurile cu peste două unități individuale și pe cei care au mai beneficiat de finanțare, inclusiv coproprietarii și devălmașii.

Aici se face cea mai comună confuzie: proprietatea e la litera d), domiciliul e la litera c), sunt criterii diferite și se verifică separat. Poți fi proprietar impecabil, cu extras de carte funciară curat, și să pici totuși pe litera c).

Ce verifică AFM efectiv

Partea care lipsește din discuțiile de pe grupuri e cât de ușor se vede discrepanța: cele două documente care se contrazic stau unul lângă altul în dosar, încărcate chiar de tine.

Actul de identitate intră în dosar în copie și conține, în rubrica de domiciliu, adresa ta oficială. Extrasul de carte funciară, cerut în ediția 2024 nu mai vechi de 60 de zile și fără mențiunea că nu este utilizabil în circuitul civil, conține adresa imobilului pe care se implementează proiectul. Evaluatorul le are pe amândouă pe ecran, deci dacă unul spune un oraș și celălalt alt sat, diferența se vede în câteva secunde.

Certificatele fiscale adaugă un al treilea punct de verificare. Cel care atestă lipsa datoriilor la bugetul local se eliberează de primăria în a cărei rază se află imobilul, pentru că acolo e rolul fiscal al clădirii. Dacă ai domiciliul în alt oraș, e posibil să ai nevoie și de un certificat de la primăria de domiciliu, pentru obligațiile tale ca persoană. Practica variază, deci întreabă la ghișeu ce atestă exact certificatul și pentru ce adresă.

Declarația pe propria răspundere. La înscriere se bifează declarații care preiau criteriile din ghid, sub sancțiunea falsului în declarații, care e infracțiune, nu abatere administrativă. Nu bifa o declarație despre domiciliu care se contrazice cu propriul tău buletin.

Un lucru pe care ghidul 2024 nu îl tranșa: dacă o viză de reședință la adresa implementării, cu domiciliul rămas în altă parte, satisface litera c). Textul spune „domiciliază”, nu „locuiește”. AFM nu a publicat o interpretare oficială, iar la un program cu buget epuizat în minute nu vrei ca dosarul să depindă de lectura unui evaluator.

Domiciliu vs. reședință: două lucruri diferite

În vorbirea curentă cele două cuvinte se folosesc ca sinonime. În evidența populației nu sunt, iar definițiile stau în Ordonanța de urgență 97/2005, actul care reglementează evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.

Domiciliul e adresa la care persoana declară că are locuința principală, cea tipărită în rubrica de domiciliu din cartea de identitate. Se schimbă printr-o cerere la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor din raza noii adrese, cu dovada spațiului de locuit, și se materializează într-o carte de identitate nouă. Un cetățean român poate avea, în același timp, cel mult un domiciliu.

Reședința e adresa la care persoana declară că are locuința secundară, alta decât domiciliul. E ceea ce lumea numește viză de flotant. Se înscrie tot la serviciul de evidență a persoanelor, pe baza cererii de stabilire a reședinței și a dovezii spațiului, se acordă pentru perioada solicitată, dar nu mai mult de un an, și se poate reînnoi. Nu înlocuiește domiciliul, se adaugă lângă el. Legea o cere de la cine stă la altă adresă decât cea din buletin mai mult de 15 zile.

De ce contează distincția pentru dosarul tău: ghidul folosește ambele registre de limbaj, dar în locuri diferite. La litera a), unde se verifică legătura cu România, textul acceptă explicit „domiciliul sau rezidența permanentă”. La litera c), unde se verifică adresa exactă, alternativa dispare. Citită prin definițiile din Ordonanța 97/2005, litera c) trimite la adresa din rubrica de domiciliu, nu la unde stai efectiv.

Consecința practică e mai bună decât pare. În multe cazuri nu e o descalificare de fond, ci un rând tipărit care a rămas în urma vieții tale reale. Dacă te-ai mutat efectiv în casa ta și nu ai schimbat actele, punerea lor la zi nu e o manevră pentru dosar, e o obligație pe care legea ți-o impune oricum, cu termen de 15 zile de la mutare. Dacă însă locuiești cu adevărat în altă parte, declarația de domiciliu nu se dă de formă, iar acest caz îl tratăm separat mai jos.

Unde apare discrepanța

Sunt trei evidențe separate, care nu se sincronizează între ele și care pot spune, simultan, trei lucruri diferite despre aceeași casă.

Evidența populației, prin serviciile publice comunitare locale, ține domiciliul și reședința. Aici se schimbă adresa din buletin și tot aici se pune viza de flotant. Nu știe nimic despre cine deține imobilul.

Cartea funciară, ținută de OCPI prin birourile de cadastru și publicitate imobiliară, ține proprietatea, descrierea imobilului și sarcinile. Nu știe unde locuiești. Poți avea un extras impecabil pe numele tău și un buletin cu altă adresă, fără ca vreunul dintre documente să fie greșit.

Rolul fiscal, ținut de primăria din raza imobilului, spune cine plătește impozitul pe clădire. E evidența care produce cele mai multe surprize: la casele preluate de la părinți se întâmplă frecvent ca rolul să fi rămas pe numele lor, chiar dacă în cartea funciară figurezi deja tu, sau invers, cartea funciară să nu fi fost actualizată după succesiune. Dacă recunoști situația, criteriul care cade primul e cel de proprietate, nu cel de domiciliu, iar procedura e explicată în articolul despre imobilele moștenite prin succesiune.

Mai există o neconcordanță pe care aproape nimeni nu o anticipează: aceeași casă, scrisă în două feluri. Adresa din buletin poate fi „strada Principală nr. 42”, iar cartea funciară „sat X, comuna Y”, cu identificare cadastrală, sau o denumire de stradă schimbată între timp de consiliul local. Nu e o problemă de fond, dar arată exact ca una când documentele sunt puse alături. Se rezolvă cu un certificat de nomenclatură stradală de la primărie, care atestă că denumirile se referă la același imobil. Cere-l din timp.

Ce faci practic, în fiecare caz

Cazul 1: locuiești deja în casă, dar nu ai schimbat buletinul. E cel mai simplu caz și, apropo, cel în care ești oricum în neregulă cu legea. Mergi la serviciul de evidență a persoanelor din raza noii adrese cu cererea tipizată, actul de identitate, dovada spațiului de locuit (actul de proprietate sau extrasul de carte funciară), certificatele de naștere ale copiilor sub 14 ani care se mută cu tine și dovada plății taxei. Eliberarea durează de regulă câteva zile lucrătoare de la depunere, dar programarea online și obținerea extrasului pot adăuga săptămâni. Lista exactă și modul de programare diferă de la o localitate la alta, deci verifică pe site-ul serviciului din zona ta înainte să te deplasezi.

Cazul 2: locuiești efectiv în alt oraș și nu vrei sau nu poți muta domiciliul. Sunt două variante, cu grade diferite de siguranță. Varianta slabă e viza de flotant la adresa casei: rezolvă situația de fapt, dar nu schimbă rubrica de domiciliu, iar litera c) vorbește despre domiciliu. Nu îți putem spune că AFM o acceptă, pentru că nu există o interpretare publicată. Varianta care închide subiectul e inversă și e perfect legală: muți domiciliul la casa ta și îți iei viză de reședință acolo unde stai efectiv. Legea permite un domiciliu și o reședință în același timp, exact pentru situații de genul acesta. Cântărește însă consecințele: adresa de domiciliu trage după ea corespondența oficială, medicul de familie, secția de votare, uneori școala copilului. E o decizie, nu un blocaj.

Cazul 3: casa e a ta, dar locuiește altcineva în ea. Părinți, rude, chiriaș. Aici criteriul chiar te descalifica sub regulile din 2024 și nu îl ocolești cu o hârtie, pentru că declarația de domiciliu ar spune că acolo ai locuința principală, ceea ce nu ar fi adevărat. Dacă mai există și un contract de închiriere notat în cartea funciară în favoarea unei persoane juridice, atingi și litera e) punctul (i). Dacă intenționezi oricum să te muți acolo, ordinea e mutarea întâi, dosarul după. Dacă persoana care locuiește în casă e ea însăși proprietar, discuția se mută pe numele ei, dar nu improviza transferuri de proprietate doar pentru dosar: literele g) și h) urmăresc inclusiv coproprietarii care au mai beneficiat de finanțare.

Cazul 4: casa preluată de la părinți, cu actele neterminate. Dacă succesiunea nu e finalizată sau cartea funciară nu e actualizată, îți cad două criterii deodată, c) și d). Ordinea e obligatorie: întâi proprietatea în cartea funciară, apoi domiciliul. Nu poți dovedi spațiul de locuit pentru schimbarea buletinului cu un act de proprietate care încă nu e pe numele tău, decât cu acordul proprietarului actual.

Cazul 5: e aceeași adresă, dar scrisă diferit. Cere certificatul de nomenclatură stradală de la primărie și pune-l la dosar.

Cazul 6: casa cu panouri e a doua locuință sau casă de vacanță. Atunci discuția nu mai e despre domiciliu, ci despre tipul locuinței, o analiză separată pe care am făcut-o în articolul despre a doua locuință și casa de vacanță.

Restul dosarului rămâne același în toate cazurile, iar lista completă a documentelor e în ghidul nostru despre actele necesare la Casa Verde. Criteriile care nu țin de domiciliu, de la proprietate până la interdicția dublei finanțări, sunt sistematizate pe pagina de condiții de eligibilitate.

De ce rezolvi acum

Primul argument e calendarul din 2024: ghidul a fost publicat pe 20 septembrie, iar sesiunea pentru persoane fizice a început pe 27 septembrie. Șapte zile. În șapte zile nu obții o programare, nu depui cererea, nu aștepți eliberarea unei cărți de identitate noi și nici nu mai apuci să refaci certificatele fiscale pe adresa nouă.

Al doilea argument ține de reguli, nu de secunde. În 2024, când mecanismul era primul venit, primul servit, toate cele opt regiuni de dezvoltare s-au închis între 65 și 128 de secunde de la deschidere. Pentru sesiunea de stocare, proiectul de ghid trece selecția pe punctaj, iar ora înscrierii contează doar ca ultim criteriu de departajare: nu mai e o cursă de secunde, dar sesiunea tot se închide când se epuizează bugetul, deci dosarul trebuie să fie complet și cu punctajul optimizat din prima zi. Nu există varianta „mai rezolv pe parcurs”.

Al treilea argument ține de ordinea actelor și e cel pe care îl ratează majoritatea. Certificatele fiscale au valabilitate limitată, deci se obțin în ultimele săptămâni înainte de depunere, iar adresa din buletin se regăsește pe ele. Dacă schimbi domiciliul după ce ai obținut certificatele, actele nu mai concordă între ele și le refaci pe toate. Ordinea corectă e: întâi buletinul, apoi certificatele, apoi depunerea.

Stadiul programului la 20 august 2026: pentru persoane fizice, componenta de panouri fotovoltaice nu mai primește alocări pentru dosare noi, iar sesiunea care se pregătește e cea de stocare, cunoscută public drept Casa Verde Baterii, cu un buget de 400 de milioane de lei aprobat prin Hotărârea de Guvern 398/2026. Proiectul de ghid a intrat în consultare publică pe 18 august 2026, dar ordinul final nu e încă publicat, iar sesiunea rămâne estimată pentru toamna anului 2026, fără dată oficială. Criteriul de domiciliu de mai sus vine din ediția 2024: în proiectul pus în consultare nu mai apare ca o condiție separată de eligibilitate, deci nu mai ai nevoie de un extras de carte funciară pentru el. Certificatele fiscale, de la domiciliu și, dacă diferă, de la locul de implementare, rămân oricum utile de pregătit din timp.

Dacă ești proprietarul casei cu panouri, dar buletinul arată altă adresă, contactează-ne. Prima discuție de evaluare este gratuită: ne spui ce scrie în buletin, cine e proprietarul înscris în cartea funciară, cine locuiește efectiv în casă și pe cine e rolul fiscal, iar noi îți spunem în ce caz te încadrezi, ce ai de rezolvat și în ce ordine.