Casa Verde 2026: prioritate după nivelul cofinanțării?

Ministrul Mediului a declarat luni seara, 10 august 2026, la Euronews, că la programul Casa Verde ar avea prioritate cei dispuși să cofinanțeze mai mult din investiție. Ghidul de finanțare al AFM nu era publicat la 11 august 2026, așa că intenția nu era atunci o regulă.

Actualizare, 9 septembrie 2026: a devenit text, și cântărește și mai mult. Proiectul intrat în consultare pe 18 august acorda contribuției proprii până la 40 de puncte din 100. Forma consolidată, publicată pe 9 septembrie, urcă pragul la 50 de puncte din 100, la egalitate cu capacitatea bateriei, și schimbă formula: punctajul nu se mai raportează la valoarea totală a proiectului, ci la cât dă AFM. Direcția anunțată în august s-a confirmat, deci, în scris, și s-a accentuat. La acea dată, textul era încă proiect.

Actualizare, 15 septembrie 2026: pe 11 septembrie a fost anunțată semnarea ordinului care aprobă ghidul, iar pe 14 septembrie 2026 ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial. Potrivit Ministerului Mediului, forma publicată păstrează punctajul din forma consolidată, inclusiv cele 50 de puncte pentru contribuția proprie. AFM urmează să anunțe perioada de înscriere, iar data sesiunii nu e încă stabilită. Pașii rămași până la sesiune sunt explicați în articolul despre când începe Casa Verde 2026.

Distincția asta nu e o formalitate juridică. Între o declarație de ministru și un articol din ghidul AFM au încăput, în edițiile trecute, diferențe mari de conținut. Ordinul care aprobă ghidul a fost publicat în Monitorul Oficial pe 14 septembrie 2026, iar forma consolidată, cunoscută în detaliu, rămâne referința pentru articolele citate aici.

Ce s-a declarat, exact

Prima afirmație, cea care schimbă cel mai mult calculul unui solicitant, a fost formulată astfel, luni seara, 10 august 2026, în emisiunea de la Euronews:

„Cât ești dispus să cofinanțezi, cu cât ești dispus mai mult să cofinanțezi, cu atât vei avea prioritate”

A doua afirmație confirmă oficial obiectul programului din acest an:

„Anul acesta Programul Casa Verde, așa cum era știut, nu va mai fi Casa Verde cu panouri, va conține doar componenta de baterii.”

Aici nu e o noutate, ci o confirmare verbală a ceea ce arăta deja anexa bugetară a HG 398/2026, publicată în Monitorul Oficial în luna mai 2026. Scriem de atunci că sesiunea pentru panouri noi nu există în 2026 și că bugetul de 400 de milioane de lei merge pe stocare, în detaliu în articolul despre Casa Verde Fotovoltaice fără sesiune în 2026. Declarația de luni aduce confirmarea oficială pe acest punct, nu o schimbare.

A treia afirmație are o cifră care merită citită cu atenție, pentru că a fost repovestită diferit:

„Acea energie va putea să fie folosită la ore de vârf, în care noi, în mod normal, importam, seara, când, de fapt, cu aceste baterii vom ajunge să fim mult mai independenți și să nu mai importăm cel puțin 200 MWh pe oră”

Cifra de 200 MWh apare în citat ca import evitat, măsurat pe oră, la vârful de consum de seară. O parte din presă a preluat aceeași cifră ca pe capacitatea de stocare care s-ar instala prin program, ceea ce e o afirmație diferită și care nu rezultă din citat. Nu o transformăm în capacitate instalată și nu o împărțim pe beneficiar, pentru că declarația nu spune nimic despre asta.

Motivul invocat pentru schimbarea de accent, în poziția ministerului, este dezechilibrul dintre producție și stocare: s-au alocat ani la rând fonduri pentru panouri, adică pentru producție, în timp ce investiția în stocare a rămas aproape inexistentă. Energia din baterii ar acoperi vârful de seară, când producția fotovoltaică scade și România importă.

De ce ar fi o schimbare mare

Până la această declarație, mecanica anunțată public pentru Casa Verde era „primul venit, primul servit”. În 2024 chiar așa a funcționat, iar cifrele sunt înregistrări de sistem, nu estimări de presă: toate cele opt regiuni s-au închis între 65 și 128 de secunde de la deschidere.

București-Ilfov, care e o regiune și nu un județ, s-a închis în 65 de secunde, adică 1 minut și 5 secunde, la ora 10:01:05, cu un buget regional de 114,12 milioane de lei și 3.804 dosare intrate. A doua cea mai rapidă a fost Sud-Vest Oltenia, în 1 minut și 20 de secunde. Cea mai lentă, Nord-Est, a ținut 2 minute și 8 secunde. Între cele două extreme au intrat Vest, Centru, Sud-Muntenia și Nord-Vest, toate sub două minute și jumătate.

Detaliul care spune cel mai mult despre natura vechii mecanici: viteza de epuizare a urmărit mărimea bugetului regional, adică numărul de locuri disponibile, nu densitatea de prosumatori și nici caracterul urban sau rural al regiunii. Sud-Vest Oltenia, o regiune predominant rurală, a fost a doua cea mai rapidă. Cu alte cuvinte, nu conta cine avea nevoie mai mare, conta câte locuri existau și cine ajungea primul la ele. Presa a descris modelul ca pe o cursă a înarmării, cine dă primul click.

Pregătirea pentru o astfel de cursă era logistică. Aveai actele scanate în ordine, contul pe platforma AFM creat și testat dinainte, o conexiune stabilă, un plan de rezervă dacă platforma întârzia, și stăteai în fața ecranului la minutul deschiderii. Cine trecea de acești pași avea o șansă reală, indiferent de mărimea contribuției pe care putea să o pună. Am detaliat raportul dintre buget și numărul de locuri în articolul despre câți aplicanți prind finanțare la Casa Verde Baterii.

Dacă selecția se face după nivelul cofinanțării, natura jocului se schimbă din rădăcină. Nu mai câștigi pentru că ai fost mai rapid, ci pentru că ai fost dispus să pui mai mult de la tine. Sunt două criterii care selectează oameni diferiți.

Ce s-ar schimba pentru tine, concret

Tot ce urmează este condiționat de ce va scrie în ghid. Dacă intenția anunțată luni seara ajunge acolo, atunci se schimbă însăși întrebarea pe care ți-o pui înainte de depunere.

Într-o cursă de secunde, întrebarea era „sunt gata la timp?”. Într-o selecție după cofinanțare, întrebarea devine „cât sunt dispus să pun de la mine?”. Prima e o problemă de organizare, pe care o rezolvi cu o listă și un calendar. A doua e o decizie financiară, pe care o iei uitându-te la ce ai disponibil, nu la ce ai pregătit.

Cine are de câștigat, dacă intenția ajunge în ghid: cel care își poate permite o contribuție proprie mai mare peste plafonul de finanțare. Nu neapărat cel cu dosarul cel mai bine pus la punct, ci cel care are bani suplimentari disponibili la momentul depunerii.

Cine are de pierdut: cel care miza pe rapiditate și pe un buget strâns. Un solicitant cu actele impecabile, cu contul AFM funcțional și cu o sumă exact cât plafonul poate fi depășit de cineva mai puțin pregătit, dar cu o contribuție mai mare declarată.

Efectul de echitate merită spus simplu, ca observație aritmetică: un criteriu de cofinanțare avantajează gospodăriile care au resurse disponibile. Dacă departajarea se face după cât pui de la tine, atunci capacitatea de a pune mai mult devine în mod direct un avantaj de selecție. Asta e aritmetica unui astfel de criteriu, indiferent de intenția din spate.

Mai este o variantă pe care nimeni nu o poate exclude acum: ghidul poate combina cele două criterii. Ar putea folosi cofinanțarea drept punctaj sau drept criteriu de departajare la egalitate, păstrând totuși o componentă de ordine a înscrierii, sau o alocare pe regiuni ca în edițiile trecute. În varianta combinată, cine renunță la pregătirea logistică pierde de două ori.

Pentru calculul propriu, punctul de plecare rezonabil este costul real al unui sistem de stocare la prețurile din acest an, detaliat în articolul despre cât costă o baterie de stocare în 2026. Diferența dintre acel cost și plafonul de finanțare este suma despre care vorbim când spunem cofinanțare.

Ce NU s-a comunicat

Lista de mai jos e la fel de importantă ca declarația, pentru că arată cât de departe suntem de o regulă aplicabilă. Niciuna dintre surse nu conține:

• data publicării ghidului de finanțare pentru componenta de baterii;
• data deschiderii sesiunii de depunere;
• plafonul de finanțare per beneficiar nu apărea în acele declarații, dar proiectul de ghid intrat în consultare pe 18 august a completat golul între timp: maximum 15.000 de lei pe dosar, cu cel mult 75% din valoarea proiectului, cifre păstrate în forma consolidată și, potrivit Ministerului Mediului, în forma publicată în Monitorul Oficial;
• dacă solicitantul trebuie să fie deja prosumator racordat, deși logica unui program de stocare retrofit o presupune;
• cum s-ar calcula concret punctajul de cofinanțare: ca procent din investiție, ca sumă absolută, pe praguri fixe, și ce se întâmplă la egalitate de punctaj;
• dacă se păstrează alocarea bugetului pe regiuni, mecanismul care a produs închiderile diferite din 2024;
• bugetul total nu a fost reconfirmat în această declarație, deci rămâne cifra de 400 de milioane de lei din HG 398/2026.

Ultimele două lipsuri sunt cele mai consistente. Un punctaj de cofinanțare fără reguli de departajare publicate lasă loc unei competiții pe care nimeni nu o poate simula acasă, iar fără alocarea pe regiuni nu poți estima nici măcar aproximativ câte locuri se dispută în zona ta.

Ce faci acum

Nu cumperi echipament înainte de aprobarea finanțării. Ghidul consideră eligibile numai cheltuielile efectuate după aprobarea finanțării de către AFM (art. 6 alin. (3)), iar o baterie cumpărată înainte iese din finanțare. Regula rămâne neschimbată de această declarație.

Îți faci un calcul de cofinanțare, chiar dacă nu ai încă plafonul confirmat. Pornești de la un preț realist al sistemului dorit, scazi plafonul estimativ și te uiți la diferență. Regula după care se stabilește suma, adică cea mai mică dintre 75% din valoarea proiectului, plafonul de 15.000 de lei și cheltuiala eligibilă, e desfășurată pe configurații concrete în articolul despre cât primești de la AFM pentru o baterie. Apoi răspunzi la o singură întrebare: cât peste această diferență poți pune fără să te împrumuți. Răspunsul acela va fi util în oricare dintre variantele de ghid, pentru că oricum trebuie să acoperi partea nesubvenționată.

Verifici că ești prosumator racordat, cu instalația funcțională și cu documentația la zi. Este condiția de bază a unui program de stocare pe instalații existente, iar actele care o dovedesc sunt cele descrise în articolul despre documentele de prosumator pentru Casa Verde Baterii.

Și acum avertismentul care contează cel mai mult, pentru că e concluzia greșită pe care declarația o invită: nu trage concluzia că nu mai e nevoie să fii pregătit din timp. Între timp s-a spus: proiectul de ghid înlocuiește ordinea înscrierii cu un punctaj de maximum 100 de puncte, iar în forma consolidată din 9 septembrie acesta se calculează din doar două criterii, contribuția proprie și capacitatea bateriei, puterea instalată fiind eliminată. Data și ora înscrierii rămân doar ultimul criteriu de departajare. Ordinul care aprobă ghidul a fost publicat în Monitorul Oficial pe 14 septembrie 2026, iar potrivit Ministerului Mediului forma publicată păstrează aceste criterii. În plus, actele cu termen scurt de valabilitate, adică certificatele de atestare fiscală de la ANAF și de la primărie, se obțin oricum cu una sau două săptămâni înainte de deschiderea sesiunii, indiferent de criteriul de selecție, pentru că cel de la primărie e valabil doar 30 de zile. Extrasul de carte funciară nu mai e cerut. Ordinea etapelor rămâne aceeași și e descrisă în planul de pregătire pentru sesiunea din toamna anului 2026. Cât punctaj îți iese din cofinanțarea pe care o poți susține vezi direct în calculatorul de punctaj și eligibilitate. Iar pregătirea dosarului și depunerea lui la deschiderea sesiunii intră în serviciul nostru de depunere a dosarului Casa Verde.

Intenția anunțată în august a devenit text, cu cifre concrete, în forma consolidată a ghidului, iar ordinul care îl aprobă a fost publicat în Monitorul Oficial pe 14 septembrie 2026. Potrivit Ministerului Mediului, forma publicată păstrează modificările din forma consolidată.

Declarația a fost preluată pe 10 și 11 august 2026 de mai multe redacții. Am verificat citatele în trei surse independente: relatarea Mediafax, unde a apărut prima, cea de la G4Media și cea de la Capital. Formulările coincid în toate trei.